NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Poliție

Cum a ajuns o bandă de cămătari extrem de violenţi să pună stăpânire pe un oraş din România. Zeci de datornici săraci, bătuţi cu biciul în văzul propriilor copii

Locuitorii din Buhuşi, un oraş extrem de sărac din estul României, sunt terorizaţi încă din anii ‘90 de un clan de cămătari, după ce sute de familii nevoiaşe au ajuns dependente financiar de membrii grupării.


Oraşul Buhuşi din judeţul Bacău a trăit ani la rând sub teroarea cămătarilor din clanul Ciucur, care şi-au dobândit supremaţia după ce au reuşit să subjuge financiar cartiere întregi cu familii sărace, precum şi sate limitrofe oraşului. Clanul, condus de Vasile Ciucur (58 ani), zis Şpionul, a fost vizat de o anchetă a procurorilor DIICOT, în 2015, când 17 persoane au fost trimise în judecată, pentru constituire de grup infracţional organizat, camată şi şantaj. Printre cei trimişi în judecată s-au numărat şi mai mulţi funcţionari ai oficiului poştal din oraş, care îi ajutau pe cămătari în recuperarea banilor. Gruparea însă a continuat să acţioneze şi după ancheta procurorilor DIICOT, din 2015. Ultimul membru al clanului, trimis în judecată separat de restul grupării, a fost condamnat de Tribunalul Bacău la sfârşitul lunii aprilie, anul curent, la doi ani şi jumătate cu suspendare. De altfel, cu excepţia liderului grupării, Vasile Ciucur, şi a uneia dintre nurori, toţi membrii clanului, dar şi complicii din oficiile poştale, au primit pedepse cu suspendare. În cazul ultimului condamnat, judecătorii au apreciat că atitudinea de recunoaştere şi regret a faptelor, lipsa antecedentelor penale, dar şi faptul că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile, sunt suficiente motive pentru ca pedeapsa să nu fie una în regim de detenţie.

”Şpionul”, liderul cămătarilor încă din anii 90 De altfel, şi liderul grupării Vasile Ciucur a părăsit recent puşcăria, după ce pe 24 aprilie, Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea condiţionată înainte de executarea integrală a pedepsei de 4 ani. Ancheta procurorilor DIICOT, în acest caz, a scos la iveală faptul că îndeletnicirile lui Vasile Ciucur, privind cămătăria, datează încă din anii 90. De atunci, acesta a desfăşurat o activitate susţinută, care a crescut în anvergură pe măsură ce ajutorul acordat de ceilalţi membri ai familiei a devenit tot mai  consistent. Faptul că membrii clanului Ciucur se ocupa cu cămătăria în oraşul Buhuşi era de notorietate în zonă. Încă din anul 2000, şeful Poliţiei Buhuşi, de la acea vreme, Neculai Tapalagă, declara pentru presa locală că deţine informaţii potrivit cărora romi din cartierul Orbic, precum Vasile Ciucur, practică activităţi de cămătărie. Şeful Poliţiei de la acea vreme invoca legislaţia permisivă. “Unui cetăţean care împrumuta bani semnând un act de mina, legea nu-i va da dreptate niciodată. Sărăcia îi îndeamna pe unii la asemena împrumuturi”, declara comisarul Tapalagă presei locale din Bacău în anul 2000. Cămătăria a fost reincriminată în codul penal românesc abia în 2011, prin Legea nr. 216/2011,  care interzice astfel de activităţi. În tot acest timp, cămătarii Ciucur şi-au consolidat supremaţia în orăşelul din Bacău, profitând de sărăcia din zonă. Potrivit martorilor audiaţi de procurorii DIICOT, Vasile Ciucur este considerat drept cel mai important cămătar din Buhuşi, recunoscut pentru firea sa violentă. Alocaţiile, ajutoarele sociale şi pensiile sărmanilor, sursa de îmbogăţire a cămătarilor Cămătarii acţionau după strategii bine puse la punct, având mai multe categorii de persoane vulnerabile economic, din rândul cărora îşi racolau victimele. Cea mai numeroasă era cea a persoanelor care apelau la împrumuturi cu în scop de subzistenţă, care aveau o situaţie materială precară, fiind, în general, integrate în în sistemul de protecţie socială. Zeci de familii din cartierele Obric, Bistriţa, ”Nato”, din Buhuşi au fost subjugate ani la rând cămătarilor Ciucur.   In general, aceste familii apelau la sume mici, de la 100 la câteva sute sau mii de lei, pentru care trebuiau să achite dobândă de 100%, care, însă, uneori ajungea şi la 400%. Pentru a fi sigur că îşi vor încasa banii împrumutaţi şi camăta, membrii grupării se prezentau personal la oficiul poştal din oraş, acolo unde cu ajutorul unor funcţionari, ridicau sumele de bani provenite din alocaţii, ajutor social, pensii etc. Pentru fiecare cupon achitat direct cămătarilor, poştaşii primeau câte 15-20 de lei, ajungând să încasese comision lunar şi câte 4.000 de lei. În cazul persoanelor care primeau drepturile financiare prin carduri bancare, acestea erau luate de cămătari, care ridicau personal banii de la ATM-uri, după ce li se puneau codurile PIN la dispoziţie.

articolul integral pe www.adevarul.iasi.ro

Advertisements

Related posts

Polițiștii pășcăneni au efectuat cinci descinderi domiciliare. A fost identificat autorul unui furt dintr-o societate comercială

Redacția

Iată ce a declarat anchetatorilor șoferul camionului răsturnat în cartierul Vatra!

Marius Parteni

Profesorul de istorie implicat în accidentul de pe strada Ștefan cel Mare consumase alcool. Etilotestul a indicat o concentrație alcoolică de 1.19 mg/l alcool în aerul expirat

Marius Parteni

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site