De multe ori, igiena orală este tratată ca o rutină banală, un gest necesar pentru confortul de zi cu zi. Totuși, unele dintre cele mai recente cercetări medicale sugerează că ceea ce se întâmplă în cavitatea bucală poate avea implicații mult mai largi, inclusiv asupra modului în care funcționează creierul.
În ultimul deceniu, institute de cercetare ca National Institute on Aging și Karolinska Institutet au urmărit modul în care bacteriile orale, inflamația sistemică și răspunsurile imunitare pot influența riscul pentru tulburări neurologice precum Alzheimer, Parkinson și depresia majoră, concluziile concentrându-se asupra ideii că relația dintre sănătatea orală și sănătatea cerebrală este mai strânsă decât s-a crezut, fiind mediată în mare parte de o inflamație persistentă care, odată intrată în circulația sanguină, poate influența organe sensibile precum creierul și sistemul nervos central.
Unul dintre cele mai discutate aspecte este microbiomul oral, acea comunitate de bacterii care formează ceea ce specialiștii numesc „prima linie de apărare” a organismului. Atunci când gingiile sunt inflamate, iar parodontita nu este tratată, barierele naturale ale cavității bucale devin mai permeabile, iar anumite bacterii pot pătrunde în fluxul sanguin. În mod obișnuit, sistemul imunitar ar trebui să neutralizeze aceste intruziuni,
» Citește continuarea pe pagina autorului
