Pășcănenii pot fi mândri de la 1 ianuarie 2025, deoarece la cel puțin un capitol vor surclasa net pe locuitorii Bucureștiului și Barcelonei. Este vorba de prețul pentru un metru cub de apă livrat și canalizat care va fi de 19,88 lei începând cu anul viitor. Informația a fost comunicată săptămâna trecută de către ApaVital prin intermediul unui comunicat de presă, în care consumatorii erau informați că la baza calculării noului preț a stat și o a analiză a gradului de suportabilitate a clienților din punct de vedere economic.
De la această susținere am încercat să aflăm cum de Pașcaniul, un oraș unde salariul mediu pe economie tinde spre cel minim, are un așa grad mare de suportabilitate încât prețul la apă să ajungă să fie aproximativ 20 de lei pentru un metru cub.
O primă informație pe care am găsit-o în legislație este că tariful este unic pe întreaga arie de operarea a ApaVital, astfel că salariu mediu pe economie este cel la nivelul județului Iași. Astfel, în Iași salariul mediu este de 4.917 lei, în timp ce salariul mediu din București este de 6.489 de lei.
Cu toate acestea, prețul unui metru cub în București este de doar 10.24, în timp ce la Pașcani este aproape dublu, ceea ce demonstrează, criteriul suportabilității populației din punct de vedere economic este unul care este folosit în mod eronat.
Mai mult, unul dintre cititorii NewsPascani.com ne-a trimis o factură pentru 16 metri cubi de apă livrată și canalizată de un operator din Barcelona către o familie pe parcursul a două luni de zile. Prețul total este de 60 de euro, ceea ce înseamnă 300 de lei, adică 18.75 lei pentru un metru cub.
Contactat telefonic, Gheorghe Vlasie, reprezentantul ApaVital la Pașcani a susținut că această majorare de preț este legală și că vor transmite presei toată documentația care a stat la baza majorării de preț.
Până atunci noi nu putem decât să ne întrebăm cum de Veolia, un operator privat francez ce furnizează apă în București, poate să aibă un tarif la jumătate de un operator local al cărui capital este integral de stat. Întrebarea este aceeași și cu privire la operatorul din Barcelona, iar răspunsul ar putea fi, dacă piața nu ar fi una de monopol, că nu e prost cel care cere, ci cel care dă!