În 2021 cel mai mare producător de carne din Iaşi a avut vânzări de 295 milioane lei, în 2022 încasările au crescut la 362 milioane lei iar în 2023 au depăşit 500 milioane lei. Oficial profitul Kosarom Paşcani, Avi-Top Războieni şi Suinprod Roman a fost de 17 milioane lei anual, dar în realitate randamentul a fost mult mai mare, grosul acoperind ratele la bănci şi investiţiile grupului. Investiţii care au ajuns la aproape 100 milioane euro în ultimii 10 ani. De altfel, ritmul de 10 milioane euro investiţii pe an se va menţine şi în perioada următoare, KOSAROM planificând deja noi investiţii de 20 milioane euro în 2024 şi 2025.
Mai mulţi angajaţi şi impozite tot mai mari plătite în ultimii 10 ani
Poate mai importante decât cifrele de mai sus sunt cele referitoare la numărul de locuri de muncă şi la volumul taxelor şi impozitelor achitate statului.
În 2019, înainte de izbucnirea pandemiei COVID, grupul KOSAROM avea circa 900 de angajaţi. Dar în următorii 4 ani, deşi au venit COVID-ul şi apoi războiul din Ucraina, numărul angajărilor a crescut precum aluatul, ajungându-se acum la un total de 1300 de oameni. Un plus de aproape 50%.
La fel e şi cu impozitele. În urmă cu 10 ani grupul plătea statului mai puţin de 5 milioane euro pe an. În 2023 s-a ajuns ca Fiscul să încaseze de la KOSAROM peste 10 milioane euro doar din impozitele pe salarii şi taxele pe vânzări.
Extindere pe intern dar şi la export
Creşterea explozivă a numărului salariaţilor şi a cifrei de afaceri s-a făcut pe seama extinderii reţelei de magazine – KOSAROM a ajuns să aibă 33 de magazine proprii în toată Moldova, 10 în sistem franciză plus distribuţie în marile reţele de retail.
Concomitent s-a pariat pe o extindere a vânzărilor în străinătate, în special în zonele cu mai mulţi români. Aşa a ajuns KOSAROM să vândă specialităţi din carne de porc şi de pui din Spania până în Cipru, din Malta până în Irlanda, din Grecia până în Germania.
În 2022 valoarea exportului a fost de aproape 23 de milioane de lei, circa 7% din veniturile grupului din acel an. Pentru 2023 nu se ştie încă precis la ce nivel au ajuns vânzările externe
Cea mai mare validare a afacerii KOSAROM a venit de la BERD
Cifrele de mai sus au atras, firesc, atenţia fondurilor de investiţii. Faptul că un business alimentar a putut performa atât de mult în condiţii de criză (pandemie medicală mondială şi război cum n-a mai văzut Europa de 80 de ani) a suplimentat interesul multora pentru KOSAROM. Oficial proprietarii afacerii – familia Apostol – au negat tot timpul orice intenţie de vânzare, deci orice negociere cu eventuali ofertanţi, dar pe piaţă se ştie că a plouat cu oferte.
Dacă acum 9 ani KOSAROM era la un pas de a fi preluat de chinezi (se vorbea de un proiect de miliarde de euro, inclusiv de construcţia unei autostrăzi paralele cu Prutul pentru a facilita transportul cărnii din Moldova la Constanţa iar de acolo spre China), acum marele peţitor a devenit o instituţie europeană. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a oferit KOSAROM-ului 40 milioane euro pentru 10% din acţiuni ceea ce ridica valoarea grupului la 400 milioane euro.
Apostolii au minim 225 milioane euro
Din motive necunoscute afacerea cu BERD nu s-a mai realizat. Dar evaluarea făcută de BERD a validat calculele TopIasi.ro care arătau încă de acum 2 ani că afacerea KOSAROM valorează minim 300 milioane euro. Şi cum familia Apostol are la vedere 70% din acţiuni rezultă că pachetul familiei ar fi de minim 225 milioane euro. Valoare care ar creşte dacă s-ar finaliza deal-ul cu BERD.
Cu “doar” 225 milioane euro familia Apostol ocupă locul 3 în topul celor mai bogaţi ieşeni (Cei mai bogaţi ieşeni – ediţia 2023 – topiasi.ro) după Iulian Dascălu (Miliardarul în euro al Iaşului – topiasi.ro) şi familia Fiterman (Cât de mari au ajuns cei mai bogaţi evrei din Iaşi – topiasi.ro).
Ca la Hollywood – s-a plecat de la o mică făbricuţă
Afacerea KOSAROM fost pornită de Neculai Apostol în anii 90 când a fost preluată o mică făbricuţă de carne din Paşcani. Apostol senior s-a împrumutat atunci de la toţi cunoscuţii, a cumpărat cât de multe acţiuni a putut iar apoi a pornit o afacere chiar “de poveste”. A dezvoltat mica făbricuţă în perioada capitalismului sălbatic din anii 90 când inflaţia ajungea şi la 300%, apoi în 1998 a privatizat o veche unitate comunistă intrată deja în faliment (PRODAVIS). “Când am luat-o eu creşteau copaci pe acoperişul fabricii, atât de abandonată era”, şi-a amintit la un moment dat Neculai Apostol.
După încă 2 ani a privatizat şi un combinat de la Roman, actualul SUINPROD, pe aceeaşi reţetă – unitate comunistă lăsată să moară.
“Am muncit 12 ani ca un nebun. N-am făcut nici măcar un concediu, fumam 2 pachete de ţigări pe zi şi aveam capul uite-atât” (face semne de cap dublu – n.n.), a povestit ulterior Neculai Apostol.
Primul transfer de anvergură tată – copii reuşit în business-ul ieşean
În 2003 a venit însă un “cutremur”: Neculai Apostol a fost sunat şi obligat cumva de premierul de atunci, Adrian Năstase, să preia postul de prefect al judeţului aşa că afacerile KOSAROM au fost predate celor doi fii ai fondatorului. Deşi aveau puţin peste 20 de ani şi zero experienţă în managementul de top, Lucian şi Teodor Apostol au devenit şefii Avitop şi Kosarom Paşcani. Iar după 20 de ani cei doi băieţi încă sunt manageri iar firmele au tot crescut ajungând la nivelul fabulos descris mai sus.
A fost primul mare transfer de management al business-ului de la fondator la copii, un experiment urmărit cu maxim interes de alţi milionari ieşeni care se tem că dacă-şi predau afacerile copiii le vor face praf şi pulbere. Iar cazul KOSAROM arată că astfel de transferuri pot fi extrem de reuşite.
