Proprietarii trebuie să plătească, din 2016, un impozit de care erau scutiţi în anii anteriori: cel pe terenul de sub casă. Acesta se stabileşte în funcţie de suprafaţa ocupată, rangul localităţii şi zona în care este amplasată parcela, încadrându-se la categoria „terenuri cu construcţii“.
Pe lângă taxele locale pe clădiri şi maşini, cele pentru terenuri se extind şi la parcelele ocupate de locuinţe, mărind cu până la 10% suma plătită ca impozit total pe unitatea locativă.
„În ceea ce privește terenul de sub casă, acesta se impozitează în funcție de rangul localității și zona în care se găsește imobilul, conform art. 465, alin. 2, din Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal.
Impozitul este cel aferent terenului cu construcție“, a precizat, într-un document, Ministerul Finanţelor.
Cuantumul sumelor se stabileşte în funcţie de cota indiviză de teren care revine proprietarului, dar şi de zonă. De exemplu, pentru un apartament de 50 mp dintr-un cartier necentral al Bucureştiului, dacă apartamentul este situat într-un bloc cu mai mult de 4 etaje, proprietarul va plăti un impozit pe teren cuprins între 10 şi 26 de lei.
La bloc, creşterea impozitului e mai mare
Potrivit noului Cod Fiscal, proaspăt intrat în vigoare, suprafaţa utilă rezultată din acte se actualizează cu un coeficient de majorare la exterior de 1,4% până la 40% (faţă de 2015, când era 1,2% spre 20%).
„Acest coeficient stabileşte, de fapt, un impozit şi pentru pereţii, holurile, liftul, casa scării, plus terenul de sub bloc aferent. Aşa se face că la un apartament de 60 de metri pătraţi utili, suprafaţa impozabilă creşte de la 72 mp anul trecut la 84 mp anul acesta“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa.
Asta înseamnă că în majoritatea oraşelor creşterea impozitelor va fi mai mare pentru cei care locuiesc la bloc decât pentru cei care stau la casă.
În Bucureşti, de exemplu, impozitul pentru apartamente se majorează cu 25%, în timp ce pentru case creşte doar cu 7%.
„În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi cel de lângă, care aparţine primăriei. La apartamentele noi, cotele diferă de la caz la caz. Sunt situaţii în care proprietatea spaţiilor comune rămâne la dezvoltator (care administrează noul cartier) şi situaţii în care rămâne în proprietatea locatarilor“, a arătat Emilian Duca, managerul firmei de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions.
Pentru vile contează amprenta la sol
Acest impozit pe terenul de sub locuinţe va fi achitat şi pentru vile, fiind calculat în funcţie de amprenta la sol.
De exemplu, dacă o casă are o suprafaţă construită de 120 de metri pătraţi şi două etaje, plus o mansardă, poate să acopere 50-60 de metri pătraţi de teren (amprenta la sol).
La calcularea acestuia este mai importantă suprafaţa locuinţei decât numărul de camere.
Pentru noul impozit pe terenul de sub casă, proprietarii vor primi, de la consiliile locale, încă o decizie de impunere, odată cu impozitul pe proprietate, cele două fiind virate în conturi diferite.
Până de curând, proprietarii plăteau impozit doar pe curtea din jurul casei, nu și pe terenul pe care îl ocupa casa.
De exemplu, pentru o proprietate de 300 de metri pătrați, dintre care 100 ocupați de casă, în 2015 plătea impozit doar pentru cei 200 de metri pătrați din jurul clădirii.
Adică 89 de lei pentru un teren aflat la marginea Capitalei sau în mijlocul unui municipiu reședință de județ.
De acum, proprietarul va plăti un impozit de 133 de lei doar pentru teren, la care se adaugă și impozitul pe construcție.
„A existat o rațiune pentru care terenurile de sub casă nu au fost incluse în baza de calcul a impozitului pe teren, pentru că pe acel teren stă o clădire care și ea este impozitată. Deci apare, într-un fel, poți să spui că este o dublă impozitare a proprietății respective“, spunea anul trecut avocatul Gabriel Biriș, întrebat despre oportunitatea acestui impozit pe terenul de sub locuințe. Acum, Gabriel Biriș este secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
În prezent, terenurile de lângă casă folosite drept grădini sau livezi sunt taxate drept terenuri cu construcții dacă au până în 400 de metri pătrați.
O locuinţă medie din România avea un număr de 2,7 camere şi 47,2 metri pătraţi la sfârşitul anului 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Atenție la penalitatea de nedeclarare!
Noua legislație fiscală introduce și o penalitate pentru cei care nu declară tot ce dețin sau ce câștigă. Penalitatea de nedeclarare va fi de 0,06% pe zi din suma cuvenită statului și nedeclarată.
Citește și: {loadposition articlescategoryload}