Obezitatea, mâncarea de fast-food şi stresul sunt factori care au dus la scăderea mediei de vârstă în cazul accidentului vascular cerebral (AVC). Intervenţia rapidă, în primele ore de la producerea unui AVC, este salvatoare. Ce spun medicii ieşeni despre cauze şi despre ce trebuie făcut după un astfel de accident? Cum recunoaştem un AVC?
Accidentul vascular cerebral (AVC) afectează în ultimii ani tot mai mulţi tineri, deşi era considerată în trecut o afecţiune specifică vârstnicilor. Dacă, în urmă cu câţiva ani, 5% dintre accidentele vasculare cerebrale care ajungeau la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.dr. Nicolae Oblu“ din Iaşi erau înregistrate în cazul tinerilor, acum, numărul acestora a crescut treptat în fiecare an, ajungând ca 10% dintre cei care suferă un AVC să fie persoane tinere.
Medicii neurologi şi cei neurochirurgi susţin că în momentul de faţă persoanele tinere sunt mult mai stresate, fac tot mai puţină mişcare, consumă mai multă mâncare nesănătoasă de tip fast-food, goana pentru un loc de muncă le „biciuiesc“ efectiv inima şi creierul, lăsând ca stresul cotidian să le afecteze sănătatea.
AVC-urile care ajung la Neurochirurgie sunt de două feluri, cel hemoragic, când se rupe un vas de sânge şi o parte a creierului este invadată de sânge, sau ischemic, atunci când un vas de sânge se înfundă şi o parte din creier nu mai poate fi irigat cu sânge. În majoritatea cazurilor, accidentul vascular cerebral este cauzat de faptul că un cheag de sânge blochează o arteră, iar o anumită porţiune a creierului ajunge să nu mai fie irigată cu oxigen, aceasta cedând.
„Când am început activitatea, accidentul vascular cerebral era rezervat categoriei de vârstă după 55-60 de ani. Actualmente, vedem că a coborât semnificativ media de vârsta a acestuia, fie el ischemic sau hemoragic. E un decalaj de aproximativ 15-20 de ani, adică se înregistrează la oameni cu vârste între 45 şi 65 de ani. Noi, ca profesionişti, ne întrebăm de ce apare, de aceea trebuie luaţi în considerare mai mulţi factori. Cel mai frecvent este cel hemoragic, ruperea unui vas este data de hipertensiune arterială, de anumite malformaţii cerebrale sau de tulburări în coagularea sângelui. Orice lucru care determină creşterea tensiunii, stresul în special, asociat cu hiperglicemie, obezitate, poate fi un factor declanşator al AVC“, a explicat dr. Nicolaie Dobrin, medic primar neurochirurg de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.dr. Nicolae Oblu“.
Medicii mai aduc în discuţie şi modificările genetice, orice evoluţie în timp lăsând urme şi asupra organismului, care vor continua să se vadă şi în cazul generaţiilor care vor veni.
„Oamenii sunt foarte afectaţi acum de stres, dacă în urmă cu 15-20 de ani părinţii noştri aveau opt ore de lucru după care aveau timp liber, acum îi numeri pe degete pe cei care reuşesc să respecte cele opt ore. De asemenea, un alt factor este modificarea alimentaţiei, ca să poţi susţine pe glob o populaţie în creştere au fost introduse substanţe sintetice în producerea alimentaţiei. Când am plecat în Germania în anul 2000, eram foarte impresionat de tineri de 26 de ani care aveau tumori cerebrale, ceea ce în România nu găseai în acel moment. Această «încărcare» în timp cu factori chimici, de mediu, schimbarea modului de alimentaţie, a dus la aceeaşi modificare şi a patologiei la tineri“, a precizat dr. Alexandru Chiriac, medic primar neurochirurg.
Intervenţiile în primele ore, cruciale
Pe de altă parte, numărul în creştere al tinerilor care suferă un AVC se explică şi prin faptul că au fost dezvoltate tehnici de diagnosticare şi de tratament. La Spitalul de Neurochirurgie au fost dezvoltate de-a lungul timpului tehnici endovasculare de diagnostic şi de tratament pentru afecţiunile cerebro-vasculare, cel mai important fiind rapiditatea cu care se intervine. În primă etapă, este utilizată tromboliza intravenoasă pentru tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic, care se face în Clinica de Neurologie, însă este important să se facă în primele 4-5 ore de la debutul simptomelor.
„Constatăm că s-a accentuat frecvenţa accidentelor vasculare cerebrale atât hemoragice, cât şi ischemice, în cazul tinerilor cele ischemice fiind cele care cresc în incidenţă. Observăm că tensiunea arterială nu este controlată de către tineri, există şi tulburări ale coagulării sângelui moştenite, care poartă numele de trombofilii, dar şi tulburări ale metabolismului grăsimilor, cauzate de alimentaţie“, a explicat prof.dr. Dan Cuciureanu, medic primar neurolog şi şeful secţiei de Neurologie de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.dr. Nicolae Oblu“.
În cazul în care cheagurile nu pot fi dizolvate astfel, este necesară o altă abordare utilizată de medicii neurochirurgi, şi anume aspirarea sau dizolvarea acestuia printr-un microcateter. Dacă se intervine repede, în primele ore, pacientul poate să se recupereze cu deficienţe mai puţine.
„Este important să fii activ în primele ore de la producerea accidentului, în protocoale se spune 4-6 ore, într-un interval terapeutic stabilit împreună cu cei de la Neurologie. Se intră cu un microcateter şi aspiri cheagul cu o pompă specială cu o presiune negativă controlabilă. Contează de asemenea şi cât de mult a suferit creierul în lipsa oxigenului. Prin tehnici minim invazive poţi acum să rezolvi ceea ce înainte presupunea să deschizi capul pacientului. Noi, ca fiinţe, ţinem foarte mult la corpul nostru şi nu am vrea să sufere nicio agresiune, adică dacă poţi să faci ceva fără să distrugi această minune care este corpul, este un lucru foarte important“, a completat dr. Nicolaie Dobrin.
Semne care prevestesc un accident vascular cerebral:
1. Durerea puternică de cap (cefalee) care apare în cazul accidentului vascular hemoragic. Intenstitatea este variabilă
2. Slăbirea forţei în unul dintre membre, senzaţia că nu poţi mişca mâna sau piciorul, precum şi furnicături sau amorţeli
3. Tulburări de vorbire, concretizate prin dificultăţi în articularea cuvintelor, vedere dublă
4. Asimetrie a feţei instalată brusc, cel mai frecvent semn fiind căderea colţului gurii.
Sursa www.ziaruldeiasi.ro