TINERET ȘI SPORT – Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor Împrumuturi pentru Studenți („Student Loans“): credite pe termen lung (10 ani), cu dobândă preferențială, destinate studiilor (rambursabile după 3 ani de la absolvire, din veniturile salariale). 
Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile de „induction management“ pentru tinerii angajați
Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Partidul Național Liberal consideră că aceste persoane intră în categoria persoanelor vulnerabile pentru care își asumă responsabilitatea reintegrării sociale
Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă/performanță
Înființarea unor secții de medicină sportivă în cadrul spitalelor județene, acolo unde nu există policlinici sportive
POLITICA FISCAL BUGETARĂ
Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale
Obiectiv de relaxare şi simplificare fiscală implementat pe termen scurt – astfel, toate contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc, etc.), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%.
Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea adăugată
Obiectiv de relaxare fiscală implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat – care urmăreşte creşterea gradului de cuprindere al încasărilor din TVA, eliminarea economiei subterane şi stimularea consumului din producţia internă.
Infiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural
Se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor provenii din investiţii private.
Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României
Banca va fi un instrument complementar Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. Aceasta va avea un capital iniţial de 200 milioane de euro şi va opera cu un multiplicator de cel puţin 1 la 5, adică un portofoliu de finanţări de cel puţin 1 miliard de euro. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.
Tintirea ajutoarelor de stat
Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.
Profiturile produse în România să fie impozitate în România
PNL va transpune Directiva 2016/1164 din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. PNL doreşte ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și creată valoarea. Este o lege care protejează companiile care declară profiturile în România şi care elimină dezechilibrele dintre cei care plătesc impozitele în România şi cei care se sustrag de la plata acestor obligaţii fiscale.
Reformarea relaţiei contribuabil-stat
Un click pentru plata obligaţiilor fiscale. Reducerea birocrației trebuie realizată atât prin reducerea poverii administrative asupra contribuabililor, cât și prin accelerarea informatizării sistemelor publice şi interconectarea lor.
Mai multă libertate economică: termene mai scurte pentru intrarea şi ieşirea de pe piaţă a agenţilor economici.
Organele de control fiscal vor trebui să devină partener şi stimulator al contribuabililor de bună-credinţă.
Transparenţă bugetară şi simplificare fiscală
Simplificare fiscală reală – mai puţine formulare, mai puţine drumuri, mai puţine cozi la ghişee, mai puţină birocraţie, mai multă utilizare a resurselor electronice pentru plata obligaţiilor fiscale;
Transparenţa bugetară – toate cheltuielile publice la vedere, începând cu Guvernul şi până la ultima administraţie publică locală.
Implementarea standardelor de cost în administraţie
Creșterea calității serviciilor publice este condiționată de stabilirea unor standarde de cost în administraţia publică. Acestea pot fi cuantificate după stabilirea clară a domeniilor de activitate comune tuturor instituţiilor publice precum și a celor specifice. În plus este necesară inventarierea tuturor funcţiilor publice existente de la nivelul administraţiei publice, pentru crearea unei imagini complete asupra nevoilor existente şi resurselor disponibile.
Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe
Reducerea/eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin eliminarea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.
Facilităţi pentru angajatori
Facilităţi fiscale pentru angajatorii care încadrează şomeri;
Angajatorii care au mai mult de 1.000 de angajaţi în aceeaşi locaţie sau angajatorii învecinaţi care se vor asocia pentru a îndeplini această condiţie, vor primi facilităţi fiscale (acceptarea amortizării accelerate pentru investiţie) pentru a înfiinţa creşe, grădiniţe şi centre „şcoală după şcoală” pentru copii angajaţilor care îşi desfăşoară acolo activitatea profesională. În paralel, şi statul va investi în astfel de servicii sociale extrem de necesare în multe comunităţi atât prin construirea de creşe şi grădiniţe, cât şi prin formarea de personal.
Controlul post-privatizare
Control asupra respectării clauzelor post-privatizare cuprinse în contractele de privatizare, iar în cazul contractelor prin care nu s-au realizat obligaţiile investiţionale angajate, investitorii vor fi obligaţi să le realizeze sau, în caz contrar, contractele vor fi desfiinţate, patrimoniile respective revenind la stat. Se va aplica legislaţia privind reevaluarea terenurilor societăţilor privatizate. Sectorul energetic va fi tratat ca un subiect de securitate naţională.
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Dezvoltarea portului Constanţa și adaptarea legislației specifice astfel încât acesta să atingă potențialul maxim, devenind cel de-al treilea port ca mărime și importanță din Europa, hub regional de transfer mărfuri către Orient și obiectiv strategic pentru securitatea națională și europeană
Coordonarea infrastructurii de transport cu polii de dezvoltare naționali pentru stimularea creșterii economice și a investițiilor în industrii și servicii, precum și consolidarea hub-urilor regionale București, Constanța, Timișoara, Suceava, Brașov prin interconectivitatea cu toate mijloacele de transport:
– finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IV European (Proiectul prioritar 22 Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – București -Constanța) și demararea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente coridorului IX European (București – Iași – Ungheni)
– interconectivitatea drumurilor expres și a drumurilor județene cu principalele autostrăzi naționale pentru echilibrarea accesului rapid în toate zonele țării
– repartizarea echilibrată a transportului pe toate tipurile de infrastructură (rutieră, feroviară, navală, aeriană)
Racordarea României la rutele europene de transport rutier prin autostrăzile UNIRII, Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, OLTENIA, MOLDOVA, Constanța-Mangalia, Centura de Sud şi Nord a Bucureştiului
*Autostrada Unirii: Tg. Mureș – Iași – Ungheni, leagă Moldova de Ardeal, dând o șansă la dezvoltare regiunii celei mai defavorizate economic din România și apropie Republica Moldova de Europa
*Autostrada Oltenia: de la granița de vest până la Calafat, parte a Coridorului Orient/Est -Mediteranean care va lega porturile din nordul Germaniei de Balcani
*Autostrada Moldova: București – Ploiești – Buzău – Focșani – Albița, leagă Moldova de Muntenia pentru a atenua dezechilibrul major de dezvoltare dintre cele două regiuni istorice
Transformarea Dunării în AUTOSTRADA ALBASTRĂ prin regularizarea cursului ca principală modalitate de atragere a traficului în tranzit din Europa Centrală spre Portul Constanța și invers, dezvoltarea porturilor fluviale ca centre de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în industrii și servicii, în corelare cu Strategia Dunării, precum și stimularea transportului ecologic
Consolidarea rolului strategic și de securitate al aeroporturilor Henri Coandă-Otopeni, Traian Vuia-Timişoara, Mihail Kogalniceanu-Constanța, precum și dezvoltarea unui hub regional de transport aerian la București prin relansarea Companiei TAROM
SĂNĂTATE
Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în București. Construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural și în orașele mici, prin programul “Casa medicului”
Garantarea accesului la medicamente prin actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate și gratuite
Derularea de programe naționale de educație și prevenție care să îmbunătățească starea de sănătate a populației și să reducă costurile tratamentelor
Îmbunătățirea legislației privind protecția pacienților, pana la 31 decembrie 2017
Continuarea demersului parlamentar în vederea adoptării Legii prevenției în sănătate
Stoparea migrației medicilor prin DUBLAREA SALARIILOR acestora de la 1 iulie 2017 și reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională
Creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora
Primele 3 proceduri de inseminare in vitro vor fi gratuite şi achitate din bugetul de stat printr-un program național special
Pachet mai larg de analize gratuite pentru femeile însărcinate de peste 35 de ani
{jcomments off}