Profesorul universitar Nicolae Hurduc, inginer chimist, decan al Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului „Cristofor Simionescu” de la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iaşi, este unul dintre puţinii români care va reprezenta ţara noastră la CERN.
Domeniul său de specialitate priveşte relaţia dintre chimie, fizică şi biologie însă, aşa după cum mărturiseşte chiar el, este interesat de „tot”. În 1993 a primit Premiul „Gheorghe Spacu” al Academiei Romane, până în prezent fiind citat în peste 1000 de lucrări, cu peste 160 de lucrări publicate şi şase brevete. A colaborat cu numeroase universităţi şi institute de cercetare. În ţară a coodonat 25 de granturi şi proiecte de cercetare câştigate prin competiţie directă.
Spuneaţi într-un interviu că singura armă în lupta cu inteligenţa artificială este creativitatea. Cât de importantă este ea într-o meserie tehnică şi cât de importantă este ea pentru un cercetător chimist?
Paradoxul este că în ultima vreme toată lumea vorbeşte de creativitate. Toată lumea recunoaşte că trebuie să fim creativi, dar nimeni nu spune şi cum. Într-adevăr, creativitatea, conceptul de creativitate în mod tradiţional este legat de zona artisitică, de scriitori, pictori, actori ş.a.m.d., iar cercetările care s-au făcut pe zona sistemului de gândire, deci despre modul de funcţionare a creierului, confirmă lucrurile acestea. În general, cei care au specialitate legată de ştiinţele naturii, chimişti, biologi, matematicieni, fizicieni, au dezvoltată partea de logică, partea raţională, controlată de emisfera stângă. Partea cealaltă, de creativitate, să spunem tot ceea ce ţine de zona de mister a individului, este controlată de emisfera dreaptă a creierului. Evident, nu este o delimitare atât de strictă, însă inginerii de exemplu îşi controlează modul de gândire predominant cu efisfera stângă, în timp ce artiştii îşi controlează sistemul de gândire predominant pe emisfera dreaptă. Pentru a putea contracara această competiţie, este o competiţie până la urmă cu inteligenţa artificială, iar aceasta are un mod de gândire secvenţială. Deci este modul de gândire logică, caracteristic ştiinţelor naturii, iar acest mod de gândire poate fi reprodus de inteligenţa artificială. Se ştie deja că au fost contruite programe care joacă şah mai bine decât oamenii pentru că jocul se bazează pe anticiparea unor secvenţe deja existente şi este evident că o maşină o face mult mai repede şi mult mai bine. Omul poate să greşească, iar maşina aşteaptă greşeala omului, cam aşa este jocul, dar ceea ce nu s-a rezolvat încă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială este această parte de creativitate, de nou, de a genera nu numai idei noi, dar de a pune într-o altă lumină un concept deja existent. Să priveşti ceva din alt unghi sau să abordezi o problematică din alt punct de vedere. Această zonă încă nu a fost rezolvată, chiar dacă, să spune, reţelele neuronale, care au fost construite în zona inteligenţei artificiale se antrenează. Ele încep să înveţe nişte lucruri, dar în momentul de faţă nu pot depăşi nivelul unui copil de trei sau patru ani. Nu se ştie însă în viitor ce se va întâmpla, nu putem spune că nu va fi depăşit acest nivel de operare şi că nu vor putea să fie şi sisteme artificiale care să fie creative. Dar deocamdată avem acest ascendent asupra maşinilor, iar acest lucru ne-a făcut pe noi să ne punem problema şi să vedem ce putem face pentru absolvenţii Facultăţii de Inginerie chimică pentru a-i putea pregăti în vederea surprizelor care îi aşteaptă. Pentru că îi aşteaptă nişte surprize interesante în sensul că în următorii zece ani, maximum 15 ani, se estimează că 50% dintre locurile de muncă care vor exista la acel moment nu s-au inventat încă. Noi discutăm acum de competenţe, că trebuie să dăm absolventului competenţele X, Y, Z, dar noi nu ţinem cont în acest moment că se construieşte o lume pe care noi nu o cunoaştem, care se dezvoltă cu o viteză fantastică şi care este aproape imposibil de anticipat. Cum va arăta zona ştiinţifică sau zona tehnică peste zece ani sau peste 15 ani nimeni nu poate şti. Deja aceste programe, software-urile sunt inteligenţa artificială, care operează pe în multe domenii, în aeroporturi, în zona de turism, rezervări şi tot ce avem nevoie, taxiurile pe care le comanzi, GPS-ul înlocuiesc oamenii. Toate acestea sunt sisteme de inteligenţă artificială care lucrează mai repede decât oamenii şi mult mai precis.
Articol integral pe www.ziaruldeiasi.ro