Ţurţurii sunt doar vârful răsturnat al aisbergului format în jgheaburile şi burlanele casei. Aceasta gheată acumulată în zona de streaşină nu reprezintă doar un pericol pentru cei care trec pe dedesubt (motiv pentru care proprietarii, chiriaşii şi asociaţiile de locatari au obligaţia de a o îndepărta), ci pot provoca stricăciuni serioase chiar şi construcţiei.
Vorbim de riscul de deformare a jgheaburilor, de crăpare a burlanelor, de deteriorare a elementelor acoperişului, de infiltraţii, de scurgeri. Chiar şi fundaţia casei poate fi afectată în timp. Aşa cum este cazul mai mereu, prevenţia este cea mai bună metodă de a elimina astfel de riscuri şi vei vedea în continuare în ce constă ea. Iar dacă nu vă ghidaţi neapărat după principiul „vara sanie şi iarna car“, veţi afla mai jos şi ce puteţi face pentru a minimaliza pe cât posibil efectele negative ale acumulării de gheaţă la nivelul sistemului pluvial.
Cauze
Este important să ştim în primul rând cum se produce fenomenul. Totul începe cu o ninsoare abundentă, care îmbracă acoperişul într-un strat gros de zăpadă. Variaţiile de temperatură, expunerea acoperişului la soare, dar şi un pod sau o mansardă neventilate şi neizolate corect transforma zăpadă în apă, care se scurge în jgheaburi şi burlane, unde treptat îngheaţă. Un sistem pluvial incomplet sau neîntreţinut corespunzător va exacerba problemele. Pierderile de căldură spre pod sau mansardă vor încălzi structura acoperişului, dar nu şi jgheaburile, în contact cu care zăpadă topită va îngheţa. Aşadar, un prim pas în direcţia prevenirii este instalarea unui sistem de ventilaţie eficient pentru spaţiul de sub acoperiş şi împiedicarea pătrunderii aerului cald aici, astfel încât partea interioară a acoperişului să aibă o temperatură similară cu cea a suprafeţei exterioare. În ceea ce priveşte sistemul pluvial, format din jgheaburi şi burlane, un rol important îl au accesoriile cu care acesta ar trebui să fie prevăzut, cum sunt sorturile, capacele, colierele, cârligele şi nu în ultimul rând sistemul de scurgere către reţeaua de canalizare, de care ar trebui să se ţină cont în momentul montării. De folos pentru protejarea jgheaburilor pot fi şi elemente ca opritoarele de zăpadă sau parazăpezile, care vor stopa căderile masive de omăt peste acestea.
Sistem de degivrare
O mare parte din aceste neplăceri ale iernii pot fi evitate cu ajutorul unui sistem de degivrare, pe bază de cabluri electrice încălzite. Acesta funcţionează similar cu degivrarea trotuarelor sau a aleilor şi se montează în zona streşinii, în jgheaburi şi în burlane pentru a preveni depunerile de zăpadă şi dopurile de gheaţă. Este important să curăţaţi jgheaburile de frunze şi să verificaţi şi să remediaţi eventualele defecte ale sistemului pluvial înainte de sosirea iernii, pentru că apa să aibă pe unde să se scurgă (cu sau fără degivrare). Specialiştii ne sfătuiesc să acordăm o atenţie specială capacelor şi îmbinărilor de jgheab, peste care ar trebui aplicat un nou strat de silicon de fiecare dată când dau semne că ar putea compromite etanşeitatea sistemului.
Nu încercaţi să dislocaţi mecanic gheaţa, cu ciocane, dălţi sau lopeţi
Arsenalul pe care îl aveţi la îndemână în lupta cu dopurile de gheaţă în toiul iernii sunt destul de limitate. În cazul unei ninsori puternice, vă puteţi scuti de neplăceri curăţând cât mai repede zăpada de pe acoperiş cu o lopată specială, cu coada telescopică, pe care o găsiţi în comerţ. Dacă va confruntaţi deja cu fenomenul de formare a gheţii, site-uri de profil recomandă apelarea la clorura de calciu sau la o substanţă similară pe care să o aplicaţi pe suprafaţa acesteia, care va grăbi topirea gheţii.
Este total neindicat să încercaţi să dislocaţi mecanic gheaţa, cu ciocane, dălţi sau lopeţi, existând un risc ridicat să deterioraţi acoperişul sau sistemul pluvial şi chiar să vă accidentaţi. În final, dacă simţiţi ca situaţia vă depăşeşte, rămâne varianta de a apela la o firmă specializată în curăţarea şi întreţinerea sistemelor pluviale, care vă va scăpa de depunerile de gheaţă şi de ţurţurii nedoriţi.
sursa www.ziaruldeiasi.ro