O analiză a istoricului Daniel Citirigă pentru Veridica.ro aduce în față o discuție despre extremismul care naște extremism, despre „listele morții” din perioada interbelică, crima politică și obsedanta fascinație a fascismului. Cât de actuale sunt ele în prezent?
”România de după Primul Război Mondial nu era doar dublă ca suprafață și populație față de Vechiul Regat, nu se schimbase doar geografic și demografic, ci era schimbată și din perspectiva mecanismelor și peisajului politic. Votul devenea universal, pentru bărbați, pe scena politică apăreau mai multe partide, prin reforma agrară erau împroprietăriți milioane de țărani, organizația politică a marilor proprietari, Partidul Conservator, dispărea, iar prin unirea noilor regiuni, structura etnică arăta că minoritățile etnice reprezentau 28% din total.
Ceea ce se anunța România felix avea să se dovedească locul unde extremele vor găsi un teren fertil, în ciuda faptului că la Conferința de la Paris, România era de partea învingătorilor. Urmele războiului aveau să producă efecte pe toate planurile și în Europa, iar violența, lipsurile, corupția și greutățile primilor ani interbelici, pe un fond al creșterii naționalismului xenofob, creau un mediu propice pentru mișcări extremiste. Fascismul și comunismul erau la începuturi, dar se vor alimenta reciproc.
» Citește continuarea pe pagina autorului