Autoritatea Electorală Permanentă funcționează de peste șase luni cu un președinte interimar, deși este instituția-cheie în organizarea alegerilor, iar următorul scrutin are loc în decembrie. Numirea unui președinte titular ține de o decizie politică a Parlamentului, ignorată până acum de liderii coaliției. Ezitarea vine pe fondul controversei: ultimii patru șefi ai AEP au fost implicați în scandaluri sau probleme legale, afectând credibilitatea instituției.
Toni Greblă este ultimul președinte cu mandat plin al AEP FOTO Guvernul României, Arhivă
Fostul șef AEP, Toni Greblă, a fost demis din funcție la începutul anului, pe 28 februarie, după declanșarea alegerilor prezidențiale, astfel că desfășurarea celor două scrutine a fost asigurată de vicepreședintele Zsobor Vajda. De la demiterea fostului șef AEP au trecut însă opt luni, iar parlamentarii nu au votat un alt președinte, deși urmează alte alegeri. Atribuțiile președintelui revocat au fost preluate de vicepreședintele Zsobor Vajda, care este pe post din 2018 și a mai lucrat la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, dar și la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Conform Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor,
» Citește continuarea pe pagina autorului
