Debitul extrem de redus al Dunării favorizează pătrunderea apei sărate din Marea Neagră pe brațul Sfântu Gheorghe. Apa marină poate ajunge până la 20-25 de kilometri în amonte, iar fenomenul poate afecta ecosistemele și, în anumite condiții, sursele de apă potabilă.
Dunărea traversează un episod hidrologic neobișnuit, iar debitul foarte scăzut produce efecte până în Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, influența Mării Negre face ca nivelul apei să nu scadă la fel de mult ca în amonte, însă curentul fluviului este mult mai slab.
În aceste condiții, apa sărată din Marea Neagră pătrunde în sens invers pe fundul brațului Sfântu Gheorghe. Specialiștii numesc fenomenul „pană salină”.
Apa marină este mai densă decât apa dulce și, atunci când debitul Dunării este foarte mic, poate avansa pe fundul brațului, în timp ce apa dulce rămâne în straturile superioare.
Potrivit profesorului Alfred Vespremeanu-Stroe, coordonatorul Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, au existat situații în care apa sărată a putut fi identificată la 20-25 de kilometri în amonte.
Fenomenul nu înseamnă că întregul braț al Dunării devine sărat. Apa marină se concentrează în principal în straturile profunde, datorită densității mai mari, în timp ce apa dulce se menține la suprafață.
Dacă debitul Dunării crește, curentul mai puternic împinge din nou apa salină către Marea Neagră.
La Baziaș, debitul Dunării a coborât în perioada 16-17 august la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă. Pentru luna august, media multianuală este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estima menținerea debitului în jurul valorii de 1.350 mc/s, urmată de o nouă scădere, spre 1.300 mc/s.
La gurile de vărsare situația este diferită. Influența Mării Negre menține nivelul apei, astfel că la 18 august AFDJ indica o cotă de 18 centimetri la Tulcea și 58 de centimetri la Sulina.
Pătrunderea apei sărate reprezintă și un posibil risc pentru alimentarea cu apă a localităților din apropierea litoralului.
Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult și ajunge în apropierea unor captări de apă, apa extrasă pentru populație poate deveni sălcie, prin amestecul cu apa marină.
Un alt efect al debitului foarte mic este că apa circulă mai lent prin canalele care alimentează lacurile Deltei. Reînnoirea apei este astfel încetinită, iar scăderea oxigenării poate favoriza eutrofizarea și poate afecta ecosistemele acvatice dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește, conform informațiilor Mediafax.