RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Uncategorized

49 de ani de la construcţia primei autostrăzi din România. După calculele lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

În urmă cu aproape o jumătate de secol, pe 4 februarie 1967, Nicolae Ceauşescu începea construcţia primei autostrăzi din România: A1 Bucureşti – Piteşti. Obiectivul, parte a unui plan de infrastructură gândit încă din perioda interbelică, urma să fie o primă componentă a unui ansamblu de autostrăzi care ar fi trebuit ca, până astăzi, să însumeze peste 3.000 de kilometri.

Realitatea la zi este că nu s-au împlinit nici măcar 25% din estimări. O autostradă pierdută: A1 Bucureşti – Nădlac împlineşte 49 de ani de l… După 49 de ani de la demararea acestui proiect şi la 26 de ani de la încheierea “Epocii de aur” România nu se poate “lăuda” nici cu un sfert din kilometrii grandiosului ţel pus pe hârtie într-un studiu realizat de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969, studiu dedicat construirii, în perspectivă, a unei impresionante, dar aproape utopice (după cum s-a dovedit) reţele de drumuri rapide. 

Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani   Nicolae Ceauşescu şi-a dorit, mai întâi, realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti. Şase ani mai târziu, o avea deja! La realizarea Autostrăzii A1 s-au folosit, pe lângă cantităţile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate în mii de ore de muncă. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceauşescu au fost daţi în folosinţă în anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adăugaţi alţi câţiva kilometri.   În perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitată, adăugându-i-se, în 2007, un nou tronson, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est, iar un an mai târziu, în 2008, în zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, drum ce face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, investiţie necesară pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se întindeau până la autostradă.   

  

IPTANA previziona, în 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti – Piteşti şi, de aici, la Sibiu – Deva – Nădlac, coridor din care, acum, sunt funcţionale trei segmente: cel care leagă capitala de Piteşti, un altul, de 132 km, care ocoleşte Sibiul pe la nord şi merge până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nădlac.

Citiți articolul integral pe Adevarul.ro

 

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

Related posts

Dacia a lansat Prestige, nouă versiune de top Logan. La ce PREŢURI se vinde noua maşină

Redacția

Profesorul universitar suspectat că şi-ar fi omorât iubita în urmă cu 18 ani, reţinut pentru 24 de ore

Redacția

Povestea româncei care a fost sclavă într-un harem otoman apoi a ajuns Lady în societatea britanică şi exploratoare de succes

Redacția
Încarcă...