Fostul depozit de deşeuri de la Hârlău este una din cele 68 de gropi din România din cauza cărora ţara noastră a fost dată în judecată de Comisia Europeană.
Gunoaiele Iaşului au adus România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Comisia Europeană a trimis România în instanţă pentru că ţara noastră nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată de a închide şi reabilita 68 de gropi de gunoi.
Pe lista neagră se află şi depozitul de deşeuri de la Hârlău, în cazul căruia lucrările de închidere, începute acum trei ani, au fost suspendate aproape imediat, fără să fi fost reluate.
Dacă România se dovedeşte a fi vinovată, ea are obligaţia de a remedia situaţia imediat, în caz contrar putând fi aplicate amenzi. Comisia Europeană a avertizat România încă din septembrie 2015 că gropile de gunoi sunt în continuare deschise, fără însă ca lucrurile să se schimbe.
„Noi depunem toate eforturile pentru rezolvarea situaţiei de la Hârlău. Acolo este vorba de probleme tehnice imprevizibile, apărute pe amplasamentul depozitului de deşeuri. De îndată ce vremea o va permite, lucrările vor fi reluate şi se vor termina în câteva luni. Oricum, groapa de la Hârlău nu mai este folosită“, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean, Vlad Ciobanu.
În cadrul proiectului Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, în valoare de 69,35 milioane de euro, din care 55 milioane de euro reprezintă fonduri europene, CJ şi-a asumat amenajarea unei noi gropi de gunoi, cea de la Ţuţora, a unor staţii de sortare şi tratare a deşeurilor, ca şi închiderea gropilor de la Tomeşti, Târgu Frumos – Adâncata, Paşcani – Valea Seacă şi Hârlău.
Scopul proiectului este de reducere la jumătate a cantităţii de deşeuri depozitate în gropi de gunoi, prin reciclarea hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor sau lemnelor. Din cele patru gropi care trebuiau închise, s-a reuşit sigilarea primelor trei, nu însă şi a celei de la Hârlău.
„Lucrările de închidere a gropilor au început tocmai cu cea de la Hârlău. E o groapă de dimensiuni relativ mici, şi ar fi trebuit ca lucrările să se finalizeze în scut timp“, a spus şefa Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ, Laura Păstrăvanu.
Contractul privind închiderea celor patru gropi de gunoi a fost semnat în ianuarie 2014, lucrările urmând să fie efectuate de Geiger Transilvania SRL, contra sumei de 13,4 milioane de lei, fără TVA. Conform proiectului, gunoaiele din gropi trebuiau compactate, la baza acesteia să fie amenajate drenuri pentru a împiedica deşeurile lichide să se scurgă în apa freatică, după care gropile urmau să fie sigilate cu pământ vegetal.
Lucrările de la Hârlău au fost suspendate însă la sfârşitul lunii mai, când s-a constatat apariţa unor crăpături în masa de deşeuri compactate. Un an şi jumătate a trecut căutându-se cauzele situaţiei şi soluţii tehnice de rezolvare a problemei.
„Nu se puteau lăsa pur şi simplu deşeurile aşa şi să se acopere groapa. Putea fi vorba de o surpare, o instabilitate a solului sau orice altceva, iar efectele asupra mediului nu pot fi neglijate“, a precizat Păstrăvanu.
Crăpătura din masa de deşeuri compactate, care se întinde pe toată lungimea gropii, a fost cauzată de terenul situat în pantă. Pentru soluţionarea problemei, toate cele 50.000 de tone de deşeuri urmează să fie scoase din groapă, terenul să fie taluzat în trepte, iar apoi deşeurile să fie mutate înapoi. Lucrările vor însemna o cheltuială suplimentară de 2,2 milioane de lei şi prelungirea SMID până în septembrie, demersurile pentru aprobarea acestei prelungiri fiind deja efectuate.
Sursa: ziaruldeiasi.ro