Democrația românească trece printr-un punct de cotitură: scindarea României între postcomuniști și anticomuniști a fost înlocuită cu o nouă falie: cea dintre comunitarieni și cosmopoliți, susține politologul Marius Ghincea
La 35 de ani de la Revoluție, România scapă de scindarea postcomunist-anticomunist. FOTO: Arhivă
„Marea realiniere. Cam așa s-ar putea să numească istoricii români de peste două, trei decenii perioada în care trăim noi astăzi, cel puțin din punct de vedere politic”, explică, pe Facebook, politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Zurich (Elveția) și la Institutul Universitar European.
Cercetătorul susține că politologii români vorbesc, zilele acestea, despre punctul de cotitură prin care trece democrația românească. Ghincea nu se referă la schimbările de suprafață aflate acum în centrul dezbaterii publice, ci la o transformare structurală, mai puțin vizibilă, dar cu efect pe termen lung.
„Vechea falie care a structurat viața politică românească după 1989, clivajul postcomuniști (FDSN/PSD) versus anticomuniști (PNȚCD/PNL/PDL), și-a pierdut aproape complet relevanța. Pentru generațiile mai tinere, marile bătălii ale tranziției nu mai spun mare lucru. Iar partidele tradiționale, care au crescut și s-au definit în jurul acestei falii,
» Citește continuarea pe pagina autorului