Cazurile de violenţă şcolară din ultimii ani, implicarea poliţiei pentru a calma spiritele şi ideea de constrângere a copiilor sunt motive care zdruncină, din ce în ce mai des, lumea în care trăim.
Realitatea şcolii româneşti a atras atenţia unui profesor pensionar care, în ciuda faptului că era numit diriginte la clase problemă, reuşea întotdeauna să încheie un ciclu de studiu alături de elevi model. „Am conceput un regulament de ordine interioară, cu un set de norme pentru autoobservarea şi autonotarea zilnică la purtare a elevilor, atât în timpul orelor, cât şi în pauze”, îşi aminteşte Virgil Beceru.
Note scăzute pentru întârzieri sau vorbit neîntrebat
Succesul nu s-a lăsat aşteptat. Încă din primele luni s-a observat o transformare evidentă în comportamentul elevilor. „Programul pe care îl propun este o cale de formare a unor deprinderi de conduită, pe baza unor norme stabilite împreună cu elevii. Înţelegerea necesităţii şi acceptarea conştientă a normelor de disciplină elimină reacţia de respingere inconştientă a unor reguli impuse”, a mai spus cadrul didactic pensionar. În principiu, regulamentul de ordine interioară conţine aproximativ toate situaţiile specifice vârstei prin care elevii ar deranja buna desfăşurare a activităţilor şcolare. „La început, vorbitul neîntrebat în timpul orei, întârziatul sub un minut după intrarea profesorului, se sancţionează cu jumătate de punct scăzut la purtare. Fiecare punct scăzut poate fi recuperat dacă timp de una, două, trei zile consecutiv, elevul nu săvârşeşte nicio abatere. Astfel, depunctarea capătă rolul de stimulare şi nu de stigmatizare”, explică Virgil Beceru.
„Elevilor de azi nu le mai pasă…”
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi nu neagă ideea dar nici nu o văd ca pe o salvare. „Problema o rezolvă atitudinea şcolii, de a crea un climat foarte serios, cu reguli foarte clare şi, de asemenea, o abordare individualizată a cazurilor, ţinând cont de istoricul fiecărui copil, al fiecărei familii”, este de părere Camelia Gavrilă, şefa ISJ.
La rândul lor, profesorii consideră soluţia ca fiind bună din punct de vedere calitativ, dar o simt ca depăşind mult, cantitativ, obligaţiile unui diriginte.
„Metoda este foarte bună, însă profesorii diriginţi deja au prea multe hârtii şi raportări de făcut, continuu. Eu sunt de acord cu o evidenţă zilnică la purtare. Dar, vă mai spun ceva – prea multe rezultate bune nu s-ar mai obţine, pentru că elevilor de azi nu le mai pasă nici de purtare, nici de bunul-simţ”, a recunoscut un consilier şcolar de la o unitate de învăţământ din zona industrială.
În final, rămâne la latitudinea fiecărui diriginte dacă va şti să-şi aproprie elevii sau nu. Soluţii există – însă niciuna nu se rezolvă, dacă teoria nu se pune în practică.
sursa evenimentul de iasi
Citește și: {loadposition articlescategoryload}