Floarea se află pe lista roşie a speciilor pe cale de dispariţie din cele mai multe landuri germane. Este răspândită în multe zone din Europa şi Asia.
Fundaţia Loki Schmidt cu sediul în Hamburg, Germania, a desemnat ciuboţica-cucului (Primula veris) floarea anului 2016. F
Creşte prin păduri cu soluri calcaroase, prin pajişti, prin poieni, în zone muntoase şi este considerată vestitoarea primăverii. Ciuboţica-cucului este o plantă perenă, înălţimea sa ajunge până la 20-30 de centimetri.
ciubotica cuculuiFlorile sunt aşezate în grupuri pe tulpină şi amintesc de un set de chei. Legenda spune că Sfântul Petru, în calitatea sa de paznic al porţilor cerului, avea întotdeauna la el o legătură cu chei de aur. Într-o zi, fiind obosit, a aţipit şi atunci cheile i-au alunecat din mână şi au căzut pe pământ. Îngerii i-au adus repede cheile înapoi. În locul unde acestea au căzul a răsărit o plantă cu bucheţele de flori galben-aurii. Planta a primit numele de ciubotica-cucului. Ea este, de asemenea, cunoscută sub numele de cheia de flori, floarea Sfâtului Petru, cheile Sfântului Petru sau cheia cerului. La noi în ţară, ea se mai numeşte şi floarea cheii, cizma cucului sau cinci clopotei.
În Evul Mediu a fost folosită în boli reumatice, împotriva spasmelor şi convulsiilor, în cefalee şi insomnii. Mai târziu a fost utilizată împotriva răcelilor, tusei, bronşitei şi durerilor de piept.
Înfloreşte din martie până în mai şi este un simbol al primăverii, al speranţei şi al tinereţii. În mitologia nordică, este una din plantele iubite şi protejate de elfi şi sirene. În mitologia greacă este considerată o plantă medicinală trimisă pamântenilor de zeii din Olimp. Planta deschide porţile către comorile cereşti. De la ea se folosesc, în scop terapeutic, florile, frunzele şi rădăcinile. Ceaiul din ciubotica-cucului a fost utilizat de Hildegard von Bingen şi de Sebastian Kneipp împotriva gutei şi reumatismului.
Citiți articolul integral pe Rador.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}