Încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia României a fost destul de mult deteriorată de criza economică modială care a afectat şi ţara noastră. Blocarea investiţiilor vitale, funcţionarea defectuoasă a proiectelor cu fonduri europene, creşterea şomajului – iată câteva efecte ale unui fenomen de amploare pe care guvernarea portocalie nu a ştiut să îl gestioneze.
Conform datelor statistice, în primul semestru al anului 2012 numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu peste 7% faţă de perioada similară din 2011, fapt ce s-a oglindit în produsul intern brut, dar şi în rata şomajului. Unul dintre cele mai importante motive care a dus la insolvenţa firmelor a fost problema reală a creditării. Accesarea unui credit pentru resuscitarea activităţii a devenit atât de greoaie, încât foarte multe firme, mai mari sau mai mici au preferat să intre în insolvenţă. Au existat destul de multe societăţi care au luat împrumuturi de la bănci înainte de criză. Plăţile de rambursare nu au mai putut fi efectuate în timpul crizei şi astfel, multe dintre firme au ales să intre în insolvenţă indiferent de mărimea lor sau au dat faliment.
Însă, venirea la guvernare a USL-ului, schimbarea viziunii privind IMM-urile şi încrederea pe care investitorii au căpătat-o în sistemul economic au constituit principalele elemente de resuscitare a economiei româneşti. Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota 97,4, faţă de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluţie din luna februarie, pe fondul unei evoluţi pozitive la nivelul Uniunii Europene, în toate sectoarele de activitate. Accesarea unui credit a început să nu mai constituie o problemă pentru companii. Evident, o guvernare nu poate influenţa în mod direct sistemul bancar. Dar USL a înţeles că resuscitarea economiei nu se poate realiza decât prin politici sustenabile de sprijinire a IMM-urilor, a investitorilor. De aceea, Programul de guvernare al USL promovează, ca obiectiv strategic, încurajarea investiţiilor. Toate politicile economice ale USL conduc la încurajarea IMM-urilor şi a investiţiilor.
Stimaţi colegi,
Până în 2008 s-au dat credite cu de-a valma, pentru oricine şi oricum. Nu vorbim doar de România, ci şi de alte state ale Europei. După 2008, s-a trecut în extrema cealaltă, când foarte puţine IMM-uri au reuşit să mai acceseze un credit, dobânda fiind foarte mare, garanţiile fiind peste măsură. Dar iată că în 2013 putem vorbi despre o revenire la creditare prin micşorarea dobânzii. Conform statisticilor, scăderea dobânzii a încurajat firmele să ia credite noi, de peste 1,5 miliarde lei în două luni de zile. Creditul corporate în lei a crescut cu 2,3% în ultimul an, iar faţă de luna august creşterea a fost de 2,6% sau 1,3 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate de BNR, finanţările pentru companii au reanimat creditul în lei după cele trei impulsuri succesive de reducere a dobânzii-cheie până la 4,25% pe an, stocul creditelor în monedă locală acordate de bănci companiilor ajungând la 51,5 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie, cu echivalentul a 1,6 miliarde de lei faţă de nivelul din luna iulie.
Analiştii economici consideră că vestea bună vine dinspre BNR, acolo unde există posibilitatea luării unei decizii pozitive privind reducerea dobânzii-cheie. Astfel, dobânda-cheie ar putea coboarî din nou, cu încă un sfert de punct procentual, până la 4% pe an, lucru ce va fi dezbătut săptămâna viitoare, pe 5 noiembrie, la şedinţa de politică monetară. Este, într-adevăr, o veste bună pentru firmele care vor să acceseze credite, dar şi pentru cele care vor să-şi repornească activitatea sau pentru investitori. Aş afirma că, pe termen lung, este o veste bună pentru toţi românii. Revenind la ceea ce spuneam mai devreme, odată cu resuscitarea firmelor, putem asista la o reducere a şomajului.
Însă, una dintre problemele stringente o reprezintă la ora actuală resuscitarea creditelor pentru persoane fizice. Conform consultanţilor bancari, unul dintre factorii principali care frânează creditarea populaţiei este gradul ridicat de îndatorare. Totuşi, faţă de luna anterioară creditul în lei pentru populaţie a crescut cu aproape două procente pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare, după trecerea programului Prima casă exclusiv pe lei. Clienţii persoane fizice aveau la sfârşitul lunii trecute credite în monedă locală contractate de la bănci de 34,3 miliarde de lei. Dobânzile la credite s-au ajustat mai greu în cazul populaţiei, abia în luna septembrie fiind vizibile primele ieftiniri ale împrumuturilor. Creditele pentru firme au preluat mai repede semnalele de scădere a dobânzilor pe piaţa monetară, astfel că încă din luna august creditul în lei pentru firme a înregistrat o accelerare a ritmului de creştere.
Am expus toate aceste date pentru a avea o imagine cât mai reală a ceea ce înseamnă să accesezi un credit în România, fie că vorbim de o persoană fizică, fie că vorbim de o persoană juridică. În ambele cazuri, este destul de clară o creştere a producţiei de credite, fapt care va conduce la creşterea încrederi în economie. Pe termen mediu şi lung, scăderea dobânzii-cheie va anima finaţările pentru companii. Însă, afirm cu tărie că, încrederea în economia românească trebuie să mai crească pentru a depăşi toate efectele nocive ale crizei economice mondiale.
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
