Vizita președintelui în China a readus în discuție poziționarea UE față de Beijing, într-un moment în care relațiile economice dintre cele două părți sunt mai strânse ca oricând, în timp pe plan politic ele sunt competitoare.
Xi Jinping și Emmanuel Macron. FOTO EPA EFE
Dacă în Occident există o întreagă dezbatere pe această temă, în România subiectul e ca și inexistent. „Adevărul” a stat de vorbă cu profesorul universitar Liliana Popescu, expert în relații internaționale, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, despre cum ar trebui să arate relațiile sino-române.
Conflictul din Ucraina și apropierea dintre Federația Rusă și China, mari rivale pentru zeci de ani, au ținut capul de afiș în 2022, dar și în acest an. Chiar și pe fondul intensificării relațiilor sino-ruse și a temerilor că Beijingul ar putea acorda Moscovei mai mult decât un sprijin diplomatic, țări ca Germania, Franța și Spania au făcut totul pentru a strânge și mai mult relațiile comerciale cu China. Astfel, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a vizitat China, la finele anului trecut, iar cele două părți au anunțat noi contracte de zeci de miliarde de euro.
Contractele și dezbaterea anului în Europa
Același succes l-a avut și vizita președintelui Franței,
» Citește continuarea pe pagina autorului