Curtea Constituțională a României discută, luni, sesizările de neconstituționalitate privind noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat printr-o sesizare comună depusă de 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Ședința Curții este programată să înceapă la ora 11:00.
Una dintre principalele mize ale contestațiilor vizează caracterul retroactiv al unor sancțiuni, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Fritz”.
Prevederea contestată stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii invocă încălcarea articolului 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. Aceștia susțin că noua lege nu poate introduce sancțiunea pierderii mandatului pentru fapte și situații juridice care s-au încheiat sub legislația anterioară.
Prevederea a fost interpretată ca vizându-l în special pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
A doua miză importantă privește obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Grădinaru”.
Noua lege extinde această obligație la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Contestatarii susțin că legea nu definește suficient de clar această sintagmă, de exemplu prin stabilirea duratei conviețuirii sau a existenței unei gospodării comune.
În opinia președintelui și a parlamentarilor care au contestat legea, publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și poate încălca standardele CJUE și CEDO.
Măsura a fost interpretată politic drept una care o vizează pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Legea integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august.
Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la CCR, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja liderii.
Contestatarii resping acuzațiile și susțin că integritatea nu poate fi asigurată printr-o lege pe care o consideră neconstituțională. Aceștia afirmă că o lege cu probleme de constituționalitate ar putea pune oricum în pericol îndeplinirea jalonului în relația cu Comisia Europeană.
Contestațiile apar în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al unor informații privind familia din declarațiile de avere.
Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție avertizează că reducerea transparenței privind averile poate afecta angajamentele internaționale asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul Raportului privind Statul de Drept.