Un sondaj recent arată o susținere largă a apartenenței României la UE și NATO. Datele indică însă și reponsabilitatea partidelor politice, reflectând faptul că direcția spre vest a statului nu este lipsită de amenințări, narațiunile liderilor politici jucând un rol important în opțiunea electoratului.
Unii politicieni dau curs teoriilor conspiraționiste FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Datele unui sondaj recent realizat de Inscop, la comanda think-thankului Polithink, arată o susținere a apartenenței României la organizațiile internaționale. Între altele, 38.1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională, în timp ce 52.4% sunt de părerea contrarie.
Apartenența la UE, dependentă de narațiunile liderilor politici
Deși ultimele date indică și o diferență în scădere de aproape 10 procente față de decembrie 2024 (88,1% vs. 78,9%), sociologul Remus Ștefureac subliniază că „majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale”.
Sociologul subliniază, în același timp, că „atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune”.
» Citește continuarea pe pagina autorului