Cu tot războiul din ţara vecină, eveniment generator de inflaţie şi scumpiri peste măsură, dar scăpate de restricţiile pandemice, administraţiile locale şi-au accelerat creşterea anul trecut, comparativ cu 2021. De altfel, au început să vină şi banii din diferite programe de finanţare, „Anghel Saligny”, PNRR şi primele apeluri pe fonduri europene. Care comune stau cel mai bine şi care, cel mai rău?
Potrivit datelor financiare făcute publice de Ministerul Dezvoltării şi prelucrate de Ziarul de Iaşi, comuna Miroslava conduce detaşat clasamentul unităţilor administrative din judeţ după gradul de autofinanţare. Indicatorul reprezintă ponderea veniturilor proprii încasate (fără cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale din bugetul pe anul 2022.
Administraţia celei mai mari comune din judeţ a reuşit o creştere de peste 5 puncte procentuale faţă de 2021, 43,1 la sută faţă de 37,8 la sută, dar încă nu a atins nivelul record din 2019 (45 la sută).
Urmează Bârnova, cu un grad de autofinanţare de 37,25 la sută (faţă de 34,3 la sută în 2021), şi municipiul Iaşi, care a reuşit un salt spectaculos, de la 25 la 37 la sută.
Valea Lupului şi-a conservat performanţa din 2021, 36,6 faţă de 37 la sută venituri proprii, faţă de 35,14 la sută în 2020, dar mai mult şi faţă de 2019). Top 5 este completat de Aroneanu, unde primăria a reuşit să-şi îmbunătăţească consistent, cu 10 procente, independenţa financiară.
De altfel, media pe judeţ a urcat de la 17,6 la 24,8 la sută, deşi nu toate administraţiile locale au fost pe creştere.
Municipiul Iaşi marchează la raportul venit pe cap de locuitor
Miroslava, revenită în 2021 pe primul loc în privinţa veniturilor pe cap de locuitor, a făcut anul trecut din nou schimb cu Iaşul. De data asta, diferenţa nu mai este de câţiva lei, ci de câteva sute – la Iaşi, 2739 de lei, faţă de 1916, la Miroslava.
De remarcat că, faţă de 2019, veniturile proprii ale municipiului reşedinţă s-au dublat, de la 510 milioane la peste un miliard de lei anul trecut. Cum cotele defalcate din impozitul pe venit au însumat 515 milioane de lei în 2022, cu 200 de milioane mai mult decât în 2019, rezultă că creşterea s-a bazat mai mult pe încasarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor vărsăminte.
După Iaşi şi Miroslava urmează Leţcani (1497 lei/loc. în 2022), Aroneanu (1480 de lei) şi Ţuţora (1476 lei).
La celălalt capăt al clasamentului se află aceleaşi comune ca şi în anii trecuţi: Scânteia (398 de lei venit pe cap de locuitor), Moşna (435 de lei) şi Prisăcani (486 lei). Este vorba de unităţi administrative care înregistrează o populaţie fictivă, consistent mai mare decât cea reală.
Altfel spus, aşa cum mai mai relatat, sunt mii de oameni cu domiciliul aici de formă, condiţie necesară pentru obşinerea cetăţeniei şi documentelor româneşti, un fel de „localnici pe hârtie”, a căror absenţă se vede la fiecare rundă de alegeri în secţiile de vot pustii.
Dependenţa de banii de la Bucureşti
Comuna Grozeşti, una dintre cele mai mici din judeţ (1650 de locuitori), a depins anul trecut cel mai mult de alocările de la bugetul de stat. Mare parte din bugetul local (94 la sută) a fost constituit din alocări de la bugetul naţional. Şi Consiliul Judeţean, care practic nu are surse proprii de finanţare, s-a bazat 90 la sută pe ceea ce a venit de la Bucureşti, din taxele defalcate din TVA şi din impozitul pe venit, mai mult decât cu un an înainte.
În schimb, la fel ca în 2021, cel mai mic procent îl regăsim la comuna Ţuţora, de data asta în proporţie de numai 30 la sută, faţă de 39 de procente în 2021 (39 la sută). Urmează în ordine municipiul Iaşi şi Miroslava (56 la sută), Aroneanu (57 la sută) şi Bârnova (59 la sută).