NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Comunicate de Presă

Tergiversarea Dosarului Revoluției trebuie aspru sancționată. Avem nevoie de un serviciu specializat la Parchetul General pentru anchetarea crimelor Revoluției din 1989 și altor infracțiuni complexe (P)

Modul în care a fost instrumentat Dosarului Revoluției este o nouă palmă dată istoriei și o dovadă a ignoranței față de adevărul faptelor sângeroase petrecute în Decembrie 1989. Întoarcerea definitivă a dosarului la Parchetul Militar și reluarea completă a anchetei, pe fondul neregulilor descoperite în rechizitoriu, conduce la o serie de riscuri pe care nu ni le mai putem permite la 32 de ani de la Revoluție.

Reluarea de la zero a cercetărilor poate să conducă, în primul rând, la absolvirea de vinovăție a celor responsabili, prin lentoarea cu care o astfel de anchetă se desfășoară. Practic, există probabilitatea ca, în eventualitatea finalizării cercetărilor, să nu mai avem în viață făptașii pentru a fi trași la răspundere. Mai apoi, trecerea timpului riscă să ducă la deteriorarea ori pierderea probelor, voluntar sau involuntar, asupra unor fapte petrecute în urmă cu mai bine de trei decenii și, totodată, dispariția fizică a martorilor.

De aceea, consider că este nevoie de acțiuni urgente, respectiv de creare a unui serviciu specializat în cadrul Parchetului General pentru investigarea infracțiunilor împotriva umanității, genocid, precum si alte tipuri de infracțiuni ca instigare la ură sau negarea Holocaustului. Un astfel de serviciu specializat ar putea avea priceperea și resursele necesare pentru a desfășura, cu celeritate, o anchetă minuțioasă astfel încât cei responsabili de suferințele Revoluției din 1989 să dea socoteală în fața justiției.

De asemenea, acest demers de înființare a unui serviciu dedicat în cadrul Parchetului General trebuie să fie dublat de o amplă anchetă asupra modului în care Dosarul Revoluției a fost tergiversat. În acest sens, fac un apel către Ministerul Justiției, Parchetul General și CSM ca, prin mecanismele de control (Inspecția Judiciară) să demareze o anchetă complexă cu privire la cei care au instrumentat în mod greșit acest dosar.

  

Este inadmisibil ca, în fața acțiunilor evidente, recunoscute de paginile de istorie și de toți cei care au trăit momentul Revoluției din 1989, instituțiile să eșueze în scoaterea la lumină a adevărului. Românii care și-au pierdut părinții, rudele și apropiații pe urma crimelor Revoluției, cei care au rămas cu suferințe și sechele, merită să cunoască adevărul și vinovații pentru crimele împotriva umanității petrecute în sângeroasa perioadă din Decembrie 1989.

După o epopee de peste 30 de ani, Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu încă se bucură de libertăți și privilegii, deși au pe conștiință regizarea crimelor împotriva umanității comise în timpul Revoluției din 1989. În mod absurd, Ion Iliescu a fost, din 2004 și până în aprilie 2021, președintele Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, cu un mandat pe viață, conducând o instituție finanțată din fonduri publice care avea misiunea de a documenta evenimentele din 1989. Ori, o astfel de instituție și-a demonstrat inutilitatea atât timp cât ea a fost condusă, în mod sinecurist, de unul din principalii inculpați în Dosarul Revoluției. Cu atât mai mult, această instituţie avea atribuții de documentare și nicidecum putere judiciară, situație pe care am expus-o public în nenumărate rânduri.

Din toate aceste motive, acum, mai mult ca niciodată, suntem în momentul în care nu mai avem timp de pierdut iar justiția trebuie să facă lumină în cazul celui mai sângeros eveniment cu care România s-a confruntat în ultimele decenii.

Background

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, ieri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluției în care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității.

1990: Încep primele anchete despre evenimentele violente de la Revoluție. Deși au existat câteva condamnări a unor foști lideri comuniști, Ion Iliescu decretează grațierea lor;

2000: Generalii Mihai Chițac și Victor Anastasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare, dar procurorul general de la acea vreme a făcut recurs în anulare.

2007: Dosarul se blochează în momentul în care Curtea Constituțională decide mutarea lui de la Secția Parchetelor Militare la o secție civilă.

2015: Dosarul este clasat de Parchetul General, pe motiv că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală. În plus, pentru faptele de omor, tentativă de omor și instigare la omor, a intervenit termenul de prescripție

2016: Dosarul se redeschide. Se invocă faptul că probe importante din dosar ar fi fost alterate sau distruse.

2019: Dosarul este trimis în judecată, cu trei inculpați – Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. În schimb, a fost dispusă clasarea cauzei privind infracțiunile contra umanității față de mai mulți inculpați întrucât intervenise decesul. Totodată, clasarea cauzei a fost dispusă și în cazul altor inculpați, pe motive de lipsă a probelor.

2019: Are loc primul termen în Dosarul Revoluției, în cameră preliminară, la ÎCCJ, fiind emise citații pentru 5000 de persoane.

2020: ICCJ a admis mai multe cereri și excepții invocate în Dosarul Revoluției, atât de către părțile civile cât și de inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu. ICCJ decide excluderea mai multor probe din dosar.

2021: În luna mai, ICCJ a decis ca dosarul Revoluției să fie restituit procurorilor, invocând nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari au atacat această decizie, însă contestațiile lor au fost respinse definitiv.

Advertisements

Related posts

Declarație politică deputat PNL Sorin Năcuță (P)

Redacția

Efectele controalelor privind respectarea restricțiilor

Redacția

Deputat Vasile Toma: “Educația trebuie să fie prioritate națională dovedită real!” (P)

Redacția
Încarcă...