Programul național antigrindină a fost sistat mai devreme cu o lună față de anii trecuți. Măsura a fost decisă, la nivelul Ministerului Agriculturii, din cauza lipsei fondurilor necesare activității de operare pentru acest an.
Unii fermieri din Iași apreciază că sistemul este bun și de mare ajutor, dar recunosc faptul că acum se tem mai mult de secetă decât de o eventuală grindină.
„E riscant. Dacă vine o grindină acum, ne afectează merele”
Deși activitatea unităților de combatere a căderilor de grindină se încheia, de obicei, în luna octombrie, în lipsa fondurilor oficialii din Ministerul Agriculturii au decis să-l oprească mai devreme. Cum unii fermieri din județul Iași au fost deja afectați în acest an de grindină, vestea suspendării acestui sistem mai devreme a devenit o grijă în plus.
”Am avut grindină anul ăsta pe livadă, dar noi o avem asigurată. Și ne-a dat ceva despăgubiri. Am primit puțin, dar asta e… Sistemul este bun, e foarte bun! Da, e riscant. Dacă vine o grindină acum, ne afectează merele. Chiar am avut și pe Botoșani, unde lucrăm noi terenul. Grindina a distrus vreo 200 și ceva de hectare de floare, de soia. Acolo nu este sistem antigrindină”, ne-a spus Airinei Viorica, administratorul Agrofruct Plugari, care lucrează și o livadă de 65 de hectare de meri, în satul Plugari, din județul Iași. Fermierul recunoaște însă că nu grindina este acum cea mai mare problemă, ci seceta. ”Noi suntem disperați, o picătură de apă nu avem! Nu au animalele ce bea, din cauza secetei! ”, ne-a mărturisit producătorul din Plugari, care se mai ocupă și de zootehnie.
În alte județe, în schimb, fermierii s-au arătat îngrijorați mai mult de eficacitatea sistemului antigrindină și au solicitat, ministerului de resort, suspendarea activităților de lansare a rachetelor antigrindină, ceea ce s-a întâmplat deja în județul Prahova încă din luna iulie a.c., de exemplu.
Județul Iași are 16 puncte de lansare rachete antigrindină
În prezent, potrivit unui raport pus la dispoziție ZdI de către reprezentanți ai MADR, în cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), sunt operaționale 6 unități de combatere a căderilor de grindină (UCCG), cu 99 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină (PL), plus alte 7 astfel de puncte, care urmau a fi puse în funcțiune în acest an.
În ceea ce privește Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași, conform MADR, aceasta are în structură două grupuri. Este vorba despre grupul Cotnari, cu 12 puncte de lansare, și grupul Huși, cu 4 PL, precum și un radar dedicat. Cele 16 PL protejează o suprafață totală de cca. 370.000 de ha, preponderent vii, livezi și alte culturi, în acest scop, în sezonul 2023, fiind consumate, în total, 393 de rachete antigrindină. Costul unei astfel rachete se ridică la peste 1.500 de euro, iar într-un an se folosesc în medie, în România, în jur de 4.000.
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează în România, fără întrerupere, de aproximativ 20 ani, având trei centre zonale de coordonare, respectiv Moldova, Muntenia și Transilvania.