Roșiile cu formă alungită și cu un mic moț în vârf ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor, care atrag atenția asupra riscurilor posibile pentru sănătate.
Deși agricultorii afirmă că această formă este specifică anumitor soiuri de tomate, experții avertizează că acel țugui poate trăda anumite anomalii sau intervenții în procesul de cultivare.
Secretul murdar al roșiilor cu moț! Pericol pentru sănătatea românilor
Roșiile cu aspect țuguiat, cunoscute popular și ca „moțate”, au început să apară în piețele din țară, fiind vândute cu prețuri ce variază între 20 și 25 de lei pe kilogram. Deși sunt prezentate ca fiind din producție autohtonă și au un gust superior celor importate, în special față de cele din Turcia, ele sunt în centrul unei controverse între cultivatori și specialiști, relatează CSID.
Fermierii susțin că forma cu „moț” este specifică unui soi hibrid, cu semințe provenite din Bulgaria, ceea ce ar explica aspectul neobișnuit. Însă specialiștii atrag atenția că acea proeminență ar putea semnala folosirea de substanțe care grăbesc procesul de coacere, punând sub semnul întrebării siguranța alimentară.
Este important de menționat că nu toate roșiile țuguiate sunt nesigure pentru consum. Un criteriu care poate ajuta cumpărătorii să facă diferența este dimensiunea moțului — un vârf exagerat ar putea sugera intervenții artificiale în procesul de maturare.
Alte indicii care pot trăda o roșie crescută cu ajutorul chimicalelor includ un interior cu nuanțe verzi evidente, textură lemnoasă, puține semințe și prezența unor filamente verzui în pulpă.
Ce substanțe chimice conțin aceste roșii cu moț
Folosirea substanțelor chimice pentru grăbirea dezvoltării plantelor este o practică tot mai răspândită în anumite culturi de tomate, unde tratamentele se aplică uneori chiar de mai multe ori pe săptămână. Această frecvență ridicată poate duce la acumularea unei cantități semnificative de reziduuri chimice în fructul ajuns pe masa consumatorului, avertizează specialiștii.
Printre substanțele cel mai frecvent folosite se află Ethrel și 2,4D, un erbicid interzis în mod oficial, dar care continuă să fie utilizat în unele ferme. Scopul? Obținerea unor roșii coapte prematur, cu aspect apetisant și gust intens, ideale pentru vânzarea în afara sezonului, când prețurile sunt mai ridicate. Deși profitabile pentru producători, aceste practici ridică semne de întrebare cu privire la siguranța consumatorului.
Mai multe cercetări au evidențiat că un consum constant de fructe și legume forțate să se coacă artificial poate avea efecte negative asupra sănătății. Printre simptomele asociate se numără stările de amețeală, slăbiciune generală, disconfort abdominal, diaree, urinare frecventă, pierderea apetitului, secreție excesivă de salivă și lăcrimare. În plus, s-a observat că aceste substanțe pot afecta ficatul, având potențial toxic și provocând reacții inflamatorii în organism.
Roșiile țuguiate, cu moțul lor caracteristic, au intrat și ele în atenția specialiștilor. Deși unii agricultori susțin că forma este specifică unui soi bulgăresc, expertul Costel Vânătoru, cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Legumicolă din Buzău, atrage atenția că realitatea e mai complexă. El explică faptul că doar câteva varietăți de tomate dezvoltă în mod natural acel moț, cunoscut în termeni tehnici drept „mucron”, caracteristic regăsit la anumite soiuri precum Prekos, unde este determinat genetic prin așa-numita „genă B”. Cu toate acestea, dacă moțul este foarte pronunțat, cel mai probabil planta a fost tratată cu stimulatori pentru a accelera polenizarea sau maturarea. Așadar, pericolul roșiilor cu moț stă în modul în care acestea sunt crescute. Folosirea chimicalelor reprezintă un pericol la sănătatea românilor.
