NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Iași

Se încalcă libertatea religioasă prin restricțiile impuse pelerinajului de la Iași?

Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România, asociație pentru Promovarea Libertății Religioase, a vorbit despre condițiile în care se va desfășura pelerinajul de la Iași.

Rep: Poate fi susceptibilă măsura guvernamentală de încălcare a libertății religioase? Care sunt principiile care, odată încălcate, echivalează cu încălcarea acestei libertăți? Unde le putem găsi?

Cătălin Raiu: Restricționarea oricărui drept în general, deci și a libertății religioase în particular, se face conform legislației și tratatelor internaționale la care România este parte cu respectarea unor principii și condiții generale. Efortul autorităților de a obține un bine social întemeiat și necesar (ex: sănătatea generală a populației) trebuie să fie însoțit de precauție maximă pentru a nu sacrifica drepturi și libertăți. Chiar și atunci când drepturile și libertățile cetățenești sunt restricționate ca măsură excepțională, autoritățile trebuie să aleagă o modalitate cât mai puțin intruzivă.

Pelerinajele ca manifestare directă a libertății religioase pot fi restrânse în condiții de pandemie conform standardelor internaționale (ICCPR art. 18, OSCE etc.), doar dacă statul se menține în matca neutralității religioase conform Legii nr. 489/2006 a libertății religioase, iar restricțiile trebuie să îndeplinească simultan patru condiții.

Rep: Care sunt acestea, mai exact?

Cătălin Raiu: Primul principiu spune că restricțiile trebuie să fie clar și explicit prevăzute și detaliate de lege pentru a fi cunoscute anterior aplicării de către culte și cetățeni în spiritul libertății religioase. În plus, practica occidentală impune însoțirea restricțiilor de ghiduri de aplicare ușor de înțeles de către toată lumea.

Rep: Adică?

Cătălin Raiu: Cu alte cuvinte nu e suficient să publici pe site-uri oficiale niște reglementări imprecis formulate (vezi „staționarea în apropierea lăcașurilor de cult”), ci să sprijini oamenii să înțeleagă de ce se restricționează libertatea religioasă și mai ales cum trebuie să se comporte. În cazul României aceste ghiduri sau măcar un set minimal de explicații publice lipsesc cu desăvârșire. Baza legală pentru restricționarea libertății religioase lipsește, de asemenea, iar atunci când noi reglementări sunt enunțate peste noapte, nu sunt respectate standardele minimale ale tehnicii legislative. Noi am avut și avem ghiduri ale fiecărui cult religios în parte despre cum trebuie să se comporte comunitățile religioase în pandemie în funcție de specificul lor liturgic, dar nu și un ghid-cadru emis de către autoritățile publice. Adică cultele și-au făcut datoria față de proprii membri, în vreme ce statul nici la 7-8 luni distanță de la debutul pandemiei nu dă măcar impresia că se străduiește să se comporte democratic.

Rep: OK, acesta a fost primul principiu din 4. Care sunt celelalte 3?

Cătălin Raiu: Al doilea principiu spune că restricțiile trebuie să servească scopului general de protejare a sănătății publice și să nu ducă la marginalizarea anumitor categorii sociale sau comunități religioase. În acest caz, restricționarea trebuie să fie motivată de dovezi epidemiologice care să indice faptul că pelerinajul desfășurat cu respectarea măsurilor general valabile pentru diminuarea răspândirii virusului are totuși potențialul de a răspândi virusul.

Al treilea principiu impune ca restricțiile să nu fie discriminatorii în limbaj și aplicabilitate. Ele trebuie să utilizeze termeni juridici, neutri din punct de vedere religios, nu aproximări lexicale ale unor manifestări liturgice particulare; astfel, nu poți interzice oamenilor „să staționeze în apropierea lăcașurilor de cult” pentru că nu este o sintagmă măsurabilă din punct de vedere juridic. Produce confuzie și chiar invită la ură religioasă dând impresia că lăcașul de cult, de orice fel ar fi, este prin definiție o sursă de infectare.

Înțeleg din declarațiile autorităților că teama cea mare a fost legată de faptul că mulți pelerini ar fi călătorit la Iași cu autocarul, situație foarte propice pentru răspândirea virusului. Deci, problema epidemiologică e călătoria cu autocarul, nu pelerinajul în sine? Atunci, ca statul să se păstreze în zona de neutralitate religioasă ar fi trebuit să restricționeze transportul cu autocarul nu doar la Iași, ci oriunde și să lase pelerinajul abordabil măcar pentru cei care pot călători în condiții de siguranță epidemiologică (spre exemplu cu mașina personală).

Iar al patrulea principiu spune că aceste restricții să servească strict perioadei anunțate și să nu fie folosite pentru obținerea de beneficii politice sau de altă natură. Anunțarea restricționării libertății religioase trebuie să fie limitată în timp, altfel spus. Tocmai de aceea, OSCE a protestat vehement față de introducerea stării de urgență în Ungaria de către premierul Viktor Orban tocmai pentru că nu avea termen de valabilitate. La fel și în acest caz, guvernul trebuie să enunțe explicit durata restricțiilor și modalitatea de ridicare a acestora într-un mod obiectiv și măsurabil (de exemplu: până când într-o anumită localitate/județ gradul de infectare coboară sub n cazuri/1000 locuitori).

Deci da, libertatea religioasă este din nou restricționată fără a se ține cont de exigențele democratice.

ziarul de iasi

Advertisements

Related posts

Zeci de bufniţe, punct de atracţie inedit la Iași

Redacția

Dupa canicula, cod galben de furtuna in judet

Oana Cordoneanu

Un jaf mai ciudat în Iași: l-a lovit ca să îi fure câinele

Redacția
Încarcă...