Emilia-Felicia Coşniţă, profesoară de informatică şi TIC, a reuşit să-şi fascineze elevii cu metodele inedite de predare. Se foloseşte de jocuri video pentru a-i învăţa să scrie coduri de programare şi să creeze lumi virtuale, iar copiii se distrează atât de bine încât vor să facă ore chiar şi duminica.
Emilia-Felicia Coşniţă (46 de ani), profesoară de informatică şi TIC la Liceul Teoretic „Miron Costin“ din Paşcani, este unul dintre cei mai buni profesori metodişti de informatică din România. Cu o vechime de peste 20 de ani în învăţământ, este membră a Corpului Naţional al Experţilor în Management Educaţional din România şi al Centrului de Excelenţă de la Paşcani, iar din 2019 coordonează şi cercul naţional de informatică „Programare cu răbdare“ din localitate. A moştenit pasiunea pentru ştiinţele exacte de la mama ei, care a fost profesoară de matematică şi care a învăţat-o să fie riguroasă şi organizată. „Ştiam deja să fac planificări, planuri de lecţii şi cum să-mi structurez orele. Am venit în învăţământ pregătită cu nişte informaţii pe care le ştiam de când eram copil“, spune Emilia Coşniţă. Unul dintre obiectivele ei a fost să demonteze mitul conform căruia profesorii de informatică sunt printre cei mai rigizi dascăli din sistemul de învăţământ. „Este exact invers. Profesorii de informatică sunt printre cei mai flexibili. Dacă la limba română, de pildă, materia este în fiecare an cam la fel, cum este cazul şi la matematică, la informatică apare în fiecare an un limbaj de programare nou. Tot timpul mai învăţăm câte ceva. Ştiu că trebuie să mă updatez permanent, astfel încât dacă un elev mă întreabă ceva despre un soft, să ştiu despre ce este vorba.“ Cum faci o placă de calculator să cânte Pentru a-i atrage pe elevi spre informatică, Emilia Coşniţă foloseşte metode de predare ieşite din tipare. De exemplu, prin intermediul unor minicalculatoare de genul Micro Bit sau Arduino, copiii află cum să construiască roboţi, pe care îi învaţă apoi să execute anumite sarcini, programate prin intermediul unor linii de cod scrise tot de ei.
Profesoara ţine întotdeauna cont de dorinţele pe care fiecare elev le are şi se străduieşte ca informaţiile pe care le primeşte şi competenţele pe care le deprinde să-i folosească şi în viaţă. „Surpriza pentru mine a fost că nu-şi doresc să înveţe acei algoritmi stricţi, rigizi. Elevii vor lucruri practice, vor să-şi construiască roboţi sau să scrie linii de cod care să mişte un braţ robotic. Teoria este bună, dar copiii vor să pună mâna pe plăcuţa de Micro Bit.“ Fenomenul educaţional creat de un profesor de informatică în România şi Diaspora Proiectele pe care elevii le dezvoltă sunt puse în practică, iar unele sunt chiar amuzante. De pildă, plăcuţa de Micro Bit scoate nişte sunete specifice, aşa că profesoara şi-a învăţat elevii să programeze minicalculatoarele astfel încât acestea să scoată sunete mai lungi sau mai intense, asemănătoare celor de pe o gamă muzicală. „Au urmărit notele de pe portativ, iar în funcţie de acestea au scris comanda prin care au stabilit intensitatea sunetului şi durata lui“, explică Emilia Coşniţă unul dintre exerciţiile care îmbină joaca cu învăţarea. Te joci şi înveţi La fel de interesante sunt şi şedinţele de Minecraft Educational Edition pe care le ţine cu elevii săi. Minecraft este un joc video extrem de popular în rândul adolescenţilor, aşa că profesoara de informatică a găsit o metodă de a-l folosi în scop educaţional. „În jocul Minecraft, personajul principal parcurge o lume, însă în varianta educaţională, elevii îşi construiesc propria lume. Au la dispoziţie ceea ce noi numim blocuri, iar în funcţie de acestea îşi aleg şi construiesc propria lume, cu propriile personaje“, explică Emilia Coşniţă.
continuare pe adevarul.ro