NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Eveniment

Povestea celui mai mare jaf din istoria României. Întâmplarea a inspirat un celebru personaj de film

După Al Doilea Război Mondial, infractori care înfundaseră puşcăriile conduceau cele mai importante structuri din Poliţie. Aceştia şi-au pus în aplicare deprinderile şi au dat cea mai mare lovitură din istoria României. Un comisar nemilos a reuşit să-i prindă şi i-a executat în timpul unei spargeri.

Cel mai mare jaf bancar din istoria României a avut loc la Braşov, la scurt timp după Al Doilea Război Mondial. Condiţiile erau unele speciale, care îi favorizau pe infractori şi care au condus la apariţia multor benzi temute în acea perioadă şi a multor lovituri date de acestea.   

Dacă privim întreg contextul perioadei, nici nu este de mirare că infractorii nu se temeau de nimic şi dădeau lovitură după lovitură. În septembrie 1944, regele Mihai I a dat o amnistie care a făcut ca puşcăriile să se golească de infractorii mărunţi şi de cei care nu comiseseră crime sau alte fapte la fel de grave. Războiul încă nu luase sfârşit, iar scena politică din România era în mare fierbere.    „Comuniştii ilegalişti, pungaşii mărunţi şi escrocii s-au trezit liberi pe străzi, gata să-şi facă de cap. Haosul de după război le-a priit de minune infractorilor. Aveau la dispoziţie arme, uniforme militare, iar foştii „curcani“ fuseseră ucişi pe front. Forţele de ordine nu făceau faţă noului val de bandiţi, în plus, mulţi dintre poliţişti erau mână în mână cu infractorii. Bucureştiul era împărţit de lumea interlopă în zone de influenţă, iar răufăcătorii se războiau pe stradă ca-n filmele americane. În Braşov, lucrurile nu stăteau chiar atât de rău, totuşi s-au înregistrat destule tâlhării”, descrie jurnalistul Alexandru Ghiza, pe Piaţa Sfatului, situaţia de dinaintea marelui jaf de la Braşov.    Banda „Zorro” îi ţinea pe braşoveni în case după lăsarea întunericului  

În 1945, Braşovul era sub teroarea benzii intitulate „Zorro”, una alcătuită din 17 tineri între 16 şi 20 de ani. Deşi membrii găştii erau foarte tineri, locuitorii oraşului nu prea îndrăzneau să iasă seara neînsoţiţi şi îşi ferecau porţile după lăsarea întunericului. Mulţi braşoveni au căzut pradă în acea perioadă celor care se dădeau drept poliţişti şi spuneau că acţionează împotriva „duşmanilolr poporului”, mai ales că începuseră procesele împotriva legionarilor şi saşilor care adăpostiseră soldaţi germani după intrarea ruşilor în ţară.   

  

Ministru de Interne era Teohari Georgescu, un comunist care trăise în anturajul infractorilor. Ministrul era mai interesat să facă avere: să strângă cocoşei de aur, devize, dar, în acelaşi timp, să apară în presa vremii ca un mare luptător î,potriva infractorilor.    Ministrul s-a gândit că nimeni nu îi cunoaşte mai bine pe infractorii decât infractorii, astfel că a ales doi dintre aceştia, pe  Constantin  Cairo şi Florică Voinescu, să-i fie oameni de nădejde în Poliţie. 

Citiți mai multe pe adevarul.ro

Advertisements

Related posts

Scrisoare deschisă către Dacian Cioloș de la președintele CJ Iași

Redacția

Asociația “Șansa 2010” își premiază voluntarii

Ema Roman

„Nunta de probă” la Hotel Central Pașcani, în sala Imperial Ballroom

Oana Cordoneanu
Încarcă...