Micile pietricele rămase după formarea unei stele au hrănit una dintre cele mai extreme lumi descoperite vreodată de omenire.
Este vorba despre planeta Tylos, cunoscută și sub denumirea WASP-121b, un gigant gazos situat la aproximativ 880 de ani-lumină distanță, atât de aproape de steaua sa încât atmosfera îi este plină de nori de metal vaporizat.
Acum, observații recente dezvăluie că această planetă, una dintre cele mai extreme lumi, dar și una dintre cele mai studiate, din Calea Lactee, s-a format din praful și rocile care orbitau steaua în fazele timpurii ale sistemului său.
Cum s-a format una dintre cele mai extreme lumi din Calea Lactee?
Dovada? Siliciu sub formă de gaz. Norii de monoxid de siliciu, adică rocă vaporizată, au fost detectați cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb. În plus, astronomii au identificat apă, monoxid de carbon și metan în atmosfera planetei. „Proporțiile relative de carbon, oxigen și siliciu ne oferă indicii despre modul în care s-a format această planetă și despre materialele din care este alcătuită”, explică Thomas Evans-Soma, astronom la Universitatea Newcastle (Australia), coordonator al studiului.
Tylos are un diametru de 1,75 ori mai mare decât Jupiter,
» Citește continuarea pe pagina autorului