Aprobarea planului pentru situații de urgență pe anul 2026 a adus pe masa Consiliului Local Pașcani o realitate administrativă importantă, dar și îngrijorătoare în caz de situații de urgență. Municipiul dispune de doar trei adăposturi publice de protecție civilă, care necesită investiții majore. Discuția a fost purtată în ultima ședință a Consiliului Local, de luni, 30 martie. Reprezentanții Primăriei, pe partea de protecție civilă, au subliniat că prezentarea informațiilor în spațiul public nu are rolul de a alarma populația, ci de a justifica necesitatea unor viitoare alocări financiare din bugetul local pentru obținerea autorizațiilor ISU.
Consilierul Vlad Macovei a deschis subiectul cerând clarificări despre infrastructura orașului pe acest segment. „Deci, în orașul Pașcani doar trei spații destinate sunt amenajate. Doar atât? Nu mai avem altele?”. Acesta a adus în discuție și noile proiecte imobiliare din oraș, întrebând dacă pot fi folosite de public: „Blocul ăla de la intersecția Ceferiștilor cu 1 Decembrie, că acolo am înțeles că blocul ăla nou are un spațiu?”.
Primarul Marius Pintilie a confirmat numărul redus și stadiul acestora, punând accent pe nevoia de planificare bugetară, nu pe panică: „Nu avem altele și din păcate nici aceste trei spații nu sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic ca să primească astăzi populație în caz de nevoie”. Edilul a explicat transparența acestui demers: „Vă spun aceste lucruri, nu ca să sperii pe cineva, ci să vă informez pe dumneavoastră, consiliul local că urmează să avem o cheltuială din bugetul local pentru aceste adăposturi”.
Referitor la criteriile stricte, primarul a detaliat: „Restul de dotări ca să faci astăzi un adăpost trebuie să iei o autorizație de funcționare la el. […] Criteriile ca să iei o autorizație de funcționare sunt mult mai multe decât o simplă instalație electrică și atunci o să trebuiască din banii care avem să facem documentație tehnică, adică proiect tehnic”. Cât despre blocurile private noi, primarul a clarificat că adăposturile construite acolo deservesc „doar locuitorii de la blocul respectiv”.
Reprezentantul compartimentului de Situații de Urgență, Costel Arseni, a oferit detaliile tehnice, precizând că suprafața totalizată a celor trei adăposturi publice este de doar „350 și ceva de m²”. El a menționat că, la exterior, ele sunt semnalizate legal, fiind „marcate conform cu un triunghi albastru cu fondul portocaliu. Pentru punerea lor la punct vor fi necesare mai multe intervenții de bază, precum „curățenie, văruit, instalațiile electrice”.
Discuțiile generale din ședință au creionat starea exactă a fiecărei locații în parte. La blocul G2B (ANL) s-a realizat o igienizare, s-a reparat canalizarea din subsol și s-a pus la punct scara și tunelul de evacuare (necesar în caz de prăbușire a clădirii). Totuși, trebuie refăcută complet instalația electrică veche din anii ’90 și achiziționate sisteme de tratare a aerului.
Școala Iordache Cantacuzino este locația aflată în cea mai bună stare, subsolul fiind reabilitat și igienizat prin fonduri europene o dată cu sala de sport. Spațiului îi lipsesc însă instalațiile speciale de filtrare a aerului.
Spitalul CFR, deși se află în proprietatea Ministerului Transporturilor, spațiul are destinație de adăpost public, urmând ca primăria să investească și acolo pentru dotări.
Ca alternativă, Costel Arseni a menționat sistemul voluntar prin care populația își poate înregistra benevol propriile pivnițe și beciuri. Totuși, autoritățile admit că cetățenii sunt reticenți în a face acest lucru, subliniind că „nu toată lumea dorește” să declare aceste spații. Pe de altă parte, legislația actuală ISU obligă dezvoltatorii imobiliari să construiască adăposturi la subsolul blocurilor noi, însă acestea sunt cu circuit închis, destinate exclusiv locatarilor respectivelor asociații