NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Comunicate de Presă

Obiective ale politicii fiscal bugetare a Guvernului României pe anul 2021 și orizontul 2022-2024

Guvernul a pus în dezbatere Bugetul pentru anul 2021 și urmează să fie trimis spre aprobare Parlamentului României.

Anul 2020 a fost marcat de criza generată de pandemia COVID-19, care a afectat puternic economia mondială și implicit și pe cea din România.

În anul 2020, politica fiscal-bugetară a fost orientată către combaterea efectelor negative (economice și sociale) ale pandemiei COVID-19, coroborat cu măsuri pentru susținerea relansării economice.

Pentru a veni in sprijinul Statelor Membre ale Uniunii Europene în contextul crizei generate de pandemia COVID-19, Comisia Europeana a declanșat în data de 20 martie ”clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate.

  

În esență, clauza permite abaterea temporară și ordonată de la regulile fiscale existente, atât la nivel european, cât și la nivel național, pentru toate statele membre aflate într-o situație de criză.

Pe parcursul anului 2020 bugetul de stat pe anul 2020, precum și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 au fost rectificate de 3 ori.

Prima rectificare bugetară a fost determinată de pandemia COVID-19 care, pe de o parte, a condus la o contracție a economiei ceea ce a determinat reducerea veniturilor bugetare estimate, iar pe de altă parte a necesitat luarea unor măsuri de susținere a sistemului sanitar, de protecție socială a celor afectați și de sprijinire a agenților economici a căror activitate a avut de suferit.

Principalele măsuri avute în vedere la rectificarea bugetară:

~ programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România;

~ prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020;

~ nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente;

~ se modifică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, contribuabilii putând efectua plăți anticipate trimestriale la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. ~ se suportă din bugetul asigurărilor plata pentru șomajul tehnic;

~ amânarea de la plata în vamă a TVA pentru importurile de medicamente și echipamente sanitare efectuate în perioada pentru care s-a instituit starea de urgență conform Decretului Președintelui României nr. 195/2020, și în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgență;

~ suspendare la plată a obligațiilor reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, profesiile liberale și cele care se exercită în baza unor legi speciale, precum și persoanele juridice din contractele de credit, respectiv leasing, cu excepția instituțiilor de credit, pe termen de până la 9 luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020;

~ modificarea nivelului accizei pentru benzină și motorină, respectiv reducerea accizei la nivelul de dinaintea majorării din 15 septembrie 2017.

~ modificarea bazei calcul a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial (de la salariul de bază minim brut pe țară la venitul realizat).

~ acordarea unei indemnizații pentru părinți pe perioada suspendării cursurilor;

După aprobarea primei rectificări bugetare au fost adoptate o serie măsuri fiscal – bugetare care să conducă la continuarea înlăturării efectelor generate de pandemia de SARS-COV-19:

# începând cu data de 1 iunie 2020, angajatorii ai căror angajați au beneficiat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020, precum și angajatorii ai căror angajați au avut contractele individuale de muncă suspendate şi nu au beneficiat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 în perioada stării de urgență sau alertă, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, de decontarea unei părți din salariu, reprezentând 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020.

# angajatorii care în perioada 1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență și de alertă înregistrați ca șomeri, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

# angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

# scutirea de la plata impozitului specific, în anul fiscal 2020, pentru o perioadă de 90 zile, pentru contribuabilii care se află sub incidența Legii nr.170 /2016 privind impozitul specific unor activități;

# prorogarea termenelor de aplicare a facilităților acordate prin ordonanțe anterioare privind obligațiile fiscale scadente (până la data de 25 octombrie inclusiv).

Prin a doua rectificare bugetară, au fost modificate o serie de acte normative și s-au stabilit o serie de măsuri, respectiv:

🔵creșterea punctului de pensie cu 14% de la 1.265 lei la 1.442 lei începând cu data de 1 septembrie 2020;

🔵majorarea indemnizației sociale pentru pensionari de la 704 lei la 800 lei începând cu data de 1 septembrie 2020;

🔵majorarea alocațiilor de stat pentru copii cu 19% față de suma acordată în luna iulie începând cu data de 1 august 2020;

La cea de a doua rectificare bugetară a fost majorat plafonul pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor şi de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, la 32.000 milioane lei.

Adâncirea deficitului bugetar cu 5 puncte procentuale din PIB, de la 3,6% din PIB stabilit la construcția bugetară inițială pe anul 2020, are loc pe fondul reducerii activității economice în sectoarele afectate de COVID-19, dar și ca urmare a creșterii cheltuielilor sociale și de stimulare a economiei pentru prevenirea și combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

După aprobarea celei de-a treia rectificări bugetare au fost adoptate o serie măsuri fiscal-bugetare care să conducă la continuarea înlăturării efectelor generate de pandemia sau au fost prelungite măsurile deja aprobate, între care menționăm:

🔵finanțarea serviciilor acordate de medicii de familie pentru monitorizarea stării de sănătate a pacienților;

🔵este considerată o cheltuială deductibilă contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecției de SARS-CoV-2 efectuate pentru contribuabil, cu scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2;

🔵finanțarea achiziției echipamentelor din domeniul tehnologiei informației – IT mobile, respectiv tablete cu acces la internet, precum şi alte echipamente/dispozitive electronice, se acordă prin granturi din fonduri externe nerambursabile, în limita unei valori de 250 euro/tabletă;

🔵se achiziționează echipamente de protecție medicală/dispozitive medicale, dezinfectanți şi containere sanitare mobile în cadrul unităților de învățământ preuniversitar de stat, instituțiilor de învățământ superior de stat pentru studenții care îndeplinesc criteriile pentru a beneficia de burse sociale şi burse sociale ocazionale, decontate din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în limita a 60 milioane euro;

Toate aceste măsuri au condus la un deficit bugetar mare pe anul 2020, dar au redus semnificativ impactul negativ asupra economiei și asupra sănătății cetățenilor.

Măsuri propuse pentru anul 2021

Potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, bugetul pe anul 2021 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar estimată la 7,16 % din PIB și revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, țintă estimată a fi atinsă în anul 2024.

La construcția bugetară pentru perioada 2021-2023 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

🔵menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție /indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

🔵menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

🔵menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

neacordarea de premii și a indemnizației de vacanță prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

🔵compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător. Pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;

🔵neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

🔵prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și 2020 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță în anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare şi de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

🔵valoarea punctului de pensie se va majora începând cu 1 ianuarie 2022, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă cel mult 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat;

🔵studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport;

🔵salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată de 2300 lei lunar.

Chiar dacă aceste măsuri nu sunt populare, sunt necesare pentru:

– susținerea unei creșteri economice sustenabile, asigurarea finanțării schemelor de ajutor de stat prin măsuri de înlăturare a efectelor crizei pandemice generate de Covid 19 care țintesc populația și agenții economici;

– realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevazută de regulamentele europene pâna la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024 ;

– reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investitiilor publice prin creșterea aportului fondurilor europene cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

– crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de criza sanitară, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice durabile;

– menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil;

– reducerea cheltuielilor publice printr-un pachet susținut de reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor speciale, precum și asupra pierderilor masive înregistrate anual de către companiile cu capital de stat. Principiul contributivității și asigurarea unui sistem care să urmărească eliminarea inechităților vor fi principii de bază care vor contura poltica de pensii în viitor.

Resursele europene vor putea finanța proiecte în domeniul digitalizării, combaterii poluării, infrastructurii, sănătății, educației, reforme structurale, guvernanța mai bună a sectorului public, dezvoltarea unor avantaje competitive care au ca efect mărirea PIB- ului potențial.

Investițiile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, parcursul investițional fiind potențat de efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, precum și perspectiva disponibilității începând cu anul viitor a unui volum mare de fonduri europene destinate redresării economice.

România va beneficia de 30,4 mld. euro din „Mecanismul de redresare și rezilență” creat pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, statele membre trebuie să pregătească planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR) care să stabilească o serie de reforme și investiții care să răspundă celor șase priorități de relevanță europeană, să reprezinte un set de măsuri care ține cont de prioritățile identificate la nivel național în corespundere cu prioritățile UE, să contribuie la provocările identificate în recomandările specifice de țară,să contribuie la tranziția către o economie verde și digitală.

Pentru anul 2021 investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei ca în anul 2020, iar în anul 2024 acestea reprezintă 4,81% din PIB, o creștere de 6,1 miliarde lei față de anul 2021 cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Din coordonatele construcției bugetare pe anul 2021 și orizontul 2022-2024 derivă și principiile de bază ale acestui proiect de buget: transparență, eficientizare, realism, evitarea risipei banului public, reconsiderare priorități de finanțare.

Advertisements

Related posts

Furnizarea apei potabile este întreruptă pe străzi din Pașcani

Redacția

Silviu Macovei, candidat pentru Camera Deputaților: Iașul trebuie să își consolideze statutul de centru reprezentativ al întregii regiuni Nord-Est! (P)

Redacția

Deputat PSD Vasile Toma: ”Angajamentul respectării și onorării alegerii dumneavoastră”

Redacția
Încarcă...