Spre comparaţie, în 2004, doar 16% dintre gospodăriile din România deţineau un autoturism şi doar 4% un calculator.
Gradul de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată a crescut în ultimul deceniu în România, astfel că anul trecut 35,5% dintre gospodării au ajuns să deţină un autoturism, iar peste jumătate un calculator, arată raportul “Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2015”, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Spre comparaţie, în 2004, doar 16% dintre gospodăriile din România deţineau un autoturism şi doar 4% un calculator, niveluri cu mult sub media europeană. Totuşi, în ciuda progresului din ultimul deceniu, România rămâne de departe pe ultimul loc în privinţa înzestrării cu automobile. Datele Eurostat arată că, în 2013, România avea cea mai scăzută rată a motorizării din Uniunea Europeană, cu 235 de automobile la 1.000 de locuitori, faţă de 307 automobile/1.000 locuitori în Ungaria, ţara aflată pe penultimul loc, sau 314 automobile/1.000 locuitori în Letonia, următoarea în clasamentul ţărilor codaşe. Cele mai mari rate ale motorizării din UE sunt în Luxemburg (672 automobile/1.000 de locuitori), Italia (619 automobile/1.000 locuitori) şi Lituania (609 automobile/1.000 de locuitori).
În România, cel mai mare grad de înzestrare cu maşini este înregistrat în familiile de salariaţi – 56% -, urmate de familiile de lucrători pe cont propriu sau patroni (53,5%). La polul opus, doar 17,4% dintre gospodăriile de şomeri aveau o maşină anul trecut. Raportul INS arată un grad de înzestrare mult mai ridicat în privinţa bunurilor de folosinţă îndelungată. Astfel, 98,3% dintre gospodăriile din România dispun de un televizor color, 90,5% au telefon fix sau mobil şi 84,7% au maşini de spălat rufe.
“După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se constată o dotare superioară cu bunuri de folosinţă îndelungată în gospodăriile conduse de salariaţi, lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole (inclusiv patroni), comparativ cu gospodăriile conduse de persoane neocupate. (…) În cazul televizoarelor color, telefoanelor mobile sau fixe şi maşinilor de spălat rufe se poate vorbi de o dotare completă la gospodăriile de salariaţi”, se arată în raport. Un raport mai vechi al INS arată că, în 2004, 92% dintre gospodăriile din România aveau televizor alb-negru sau color, 8% aveau maşini de spălat şi doar 16% dispuneau de o maşină. În ciuda progresului puternic din ultimii 11 ani, raportul INS arată că, în 2015, 28,7% dintre familiile de şomeri şi 30,7% din cele de agricultori nu-şi permiteau o maşină de spălat, 43,6% dintre gospodăriile de şomeri şi 36% din cele de agricultori nu aveau bani pentru un calculator, iar 55-60% dintre gospodăriile cu cele mai scăzute venituri nu îşi permit o maşină.
Caz unic în UE
România rămâne în continuare un caz excepţional în rândul statelor Uniunii Europene, în condiţiile în care 32,9% din gospodării nu aveau grup sanitar în 2015, iar 31,3% din familii nu beneficiau de baie sau duş, arată raportul “Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2015”, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Spre comparaţie, în ansamblul celor 28 de ţări din Uniunea Europenă, după România în clasamentul statelor cu cele mai slabe dotări sanitare se află Bulgaria, în care 20,6% din populaţie trăia în locuinţe fără baie în 2014, Letonia (14,7%), Lituania(14,5%) şi Estonia(7,2%). Principala cauză a numărului foarte mare de locuinţe care nu au toaletă este slaba extindere a sistemelor de canalizare şi apă curentă în mediul rural, în special.
“Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane”, reiese din raportul INS. Astfel, aproape 40% din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar în interiorul locuinţei.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
