Alexandru Muraru , preşedintele PNL Iaşi, fost șef al Institutului Patrimoniului, scrie pe larg despre restaurarea Bojdeucii lui Creangă pe blogul său personal. Mai jos redăm articolul integral.
“Ca fost director general al Institutului Național al Patrimoniului și expert științific pentru ATRIUM, una dintre cele mai prestigioase asociații europene în valorificarea patrimoniului, vreau să împărtășesc cu voi perspectiva mea asupra restaurării Bojdeucii lui Ion Creangă.
Acest proiect, care a stârnit o largă paletă de emoții și opinii, merită o analiză atentă și informată.
Bojdeuca, mai mult decât o structură fizică, este un simbol viu al culturii și istoriei românești.
Cititi si: Este sau nu cazul să ne revoltăm? Cum a ajuns să arate Bojdeuca lui Creangă altfel decât o casă veche din Mahalaua Ţicăului?
Ca prim muzeu memorial dedicat unui scriitor român, această casă modestă din mahalaua Țicău este o fereastră spre sufletul poporului nostru.
În acest context, restaurarea ei nu este doar o intervenție arhitecturală, ci o misiune de păstrare a spiritului cultural.
În cadrul discuției publice privind restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă, anumite aspecte, cum ar fi utilizarea cimentului pe pereți sau amenajarea curții pavate, au fost adesea criticate. Este important să subliniem că această restaurare nu a fost prima, ci a treia intervenție majoră asupra clădirii, și multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de această ultimă restaurare.
Istoricul intervențiilor anterioare și justificarea lor
1. Prima restaurare: A avut loc în ajunul Primului Război Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu. Această intervenție a fost necesară pentru a transforma casa într-un spațiu adecvat pentru funcția de muzeu, păstrând în același timp caracteristicile originale cât mai mult posibil.
2. A doua restaurare: A urmat după cutremurul devastator din 1977. În această etapă, s-a intervenit pentru a îmbunătăți rezistența structurală a clădirii, inclusiv prin cimentuirea pereților. De asemenea, curtea a fost amenajată pentru a îmbunătăți accesibilitatea și funcționalitatea muzeului. Aceste schimbări, deși poate nu complet în concordanță cu starea inițială a casei, au fost considerate necesare pentru conservarea și utilizarea eficientă a spațiului.
Contextul și rațiunea restaurării actuale
În cadrul celei de-a treia restaurări, multe dintre elementele criticate deja existau și au fost integrate în noua intervenție cu respect pentru istoria și funcționalitatea locului.
De exemplu:
– Cimentul de pe pereți: Prezența cimentului, introdusă în restaurarea anterioară, a fost reevaluată și conservată acolo unde a fost posibil, pentru a menține integritatea structurală a clădirii.
– Curtea pavată: Amenajarea curții, realizată inițial pentru a îmbunătăți accesul și funcționalitatea muzeului, a fost de asemenea păstrată și îmbunătățită pentru a menține continuitatea cu restaurările anterioare și pentru a facilita accesul vizitatorilor.
Aceste decizii reflectă un echilibru între conservarea aspectului istoric și adaptarea la nevoile contemporane ale unui muzeu. Restaurarea nu înseamnă întotdeauna întoarcerea la forma originală, ci adesea implică găsirea unui echilibru între păstrarea istoriei și asigurarea funcționalității și siguranței în prezent.
Astfel, restaurarea actuală a Bojdeucii lui Ion Creangă, cu toate elementele sale, reprezintă un efort conștient de a conserva patrimoniul, respectând în același timp istoria intervențiilor anterioare și necesitățile actuale ale clădirii ca spațiu muzeal viu și accesibil.
continuare pe ziaruldeiasi.ro