NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Economie și afaceri

La ce să ne aşteptăm în anul 2021? Economişti şi oameni de afaceri din Iaşi ne arată principalele pericole şi oportunităţi

„Ziarul de Iaşi” a intervievat economişti şi oameni de afaceri din Iaşi care au oferit câteva previziuni despre modul cum cred ei că va fi anul 2021. În timp ce virusul SARS-CoV-2 va rămâne alături de noi şi pe parcursul acestui an, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor care vor fi disponibile pe scară largă până la mijlocul anului 2021 ne permite să privim către viitor cu un amestec de prudenţă şi speranţă. 

Vă prezentăm opiniile următorilor profesori de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: prof. univ. dr. Cristian Popescu, prodecan al FEAA din Iaşi, conf. univ. dr. Andrei Ştefan Neştian, prof. univ. dr. Sebastian Bogdan Căpraru şi prof. univ. dr. Gabriel Mursa. Au anticipat provocările şi oportunităţile anului 2021 şi Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, alături de antreprenorii Marian Berdan, fondatorul companiei Electra (cu activitate în producţia de sisteme de videointerfonie şi control acces), Dorin Cristea, coproprietarul firmei RomSoft (cu activitate în Tehnologia Informaţiei) şi Irina Schrotter, designer şi fondatoarea brandului cu acelaşi nume.

Prof. univ. dr. Cristian Popescu: „Perspectiva economică a anului 2021 va fi influenţată de succesul vaccinului antiCOVID. Cred că anul care a început nu poate fi la fel de rău ca cel care a trecut, din mai multe motive. Pe de o parte, economiile s-au adaptat la noul context, ceea ce înseamnă că şi-au creat mecanisme de ajustare atât la nivel microeconomic, cât şi la nivel macro. Experienţa acumulată şi procesele adaptative de învăţare tind să diminueze incertitudinile şi să le transforme în riscuri posibil a fi calculate. Agenţii economici au devenit prudenţi, şi-au reajustat anticipaţiile şi, ca atare, s-a redus şi posibilitatea apariţiei şocurilor. Guvernele şi-au regândit politicile şi au identificat instrumente de intervenţie care să ajute economiile şi agenţii economici. Prin urmare, anul acesta este posibil ca economiile să revină pe un trend uşor ascendent, care se va baza pe nevoia de recuperare la nivelul consumului. Cu toate acestea, creşterea nu va putea compensa decât parţial scăderea abruptă din anul 2020, asfel încât nu va fi resimţită corespunzător în nivelul de viaţă.

Rata şomajului a crescut substanţial, inflaţia poate fi şi ea amorsată de imensele sume de bani tipărite de băncile centrale cu scopul declarat de a «susţine» mediul de afaceri. Apar din ce în ce mai multe abateri de la libera circulaţie a factorilor de producţie, ceea ce va contribui la creşterea costurilor şi, în cele din urmă, a preţurilor finale. De asemenea, în încercarea de a identifica soluţii pentru economia internă, marile puteri economice vor fi mai puţin dispuse la concesii şi, în acest context, pot apărea tensiuni şi chiar conflicte comerciale care ar putea să destabilizeze echilibrul internaţional, destul de fragil în acest moment. În ceea ce priveşte România, fragilul echilibru echilibru politic rezultat în urma alegerilor va marca coerenţa măsurilor economice şi legislative care se impun pe fondul unei nevoi acute de recuperare.

  

Economia are nevoie de măsuri puternice de relansare, atât de natură fiscală, cât şi monetară. Stimulentele fiscale sunt esenţiale în reluarea procesului de investiţii interne şi atragerea de investiţii străine. Dar nu ştiu cât de realiste sunt în contextul sporirii cheltuielilor sociale şi a unui buget cu mari probleme pe partea de venituri. În ceea ce priveşte măsurile monetare, este important ca ratele dobânzii să nu crească, însă aceasta va depinde de stabilitatea preţurilor. Ştim că în ultimii 15 ani, BNR a acordat mereu prioritate ţintirii inflaţiei şi este de aşteptat să facă la fel în continuare. Economia are nevoie de un program clar de investiţii care să antreneze sectorul privat.

Cele 80 de miliarde de euro acordate de UE pentru România în următorii şapte ani în cadrul planului de redresare economică ar putea constitui un avantaj important. Dar ştim din experienţa trecută că România nu este capabilă să dezvolte programe sustenabile pentru cheltuirea banilor europeni. Ar fi nevoie de o regândire a strategiei de atragere a fondurilor, ceea ce ar însemna distrugerea sistemului clientelar creat, diminuarea birocraţiei şi mutarea centrului de greutate dinspre control înspre asistenţă şi consultanţă.”

Mai multe detalii pe www.ziaruldeiasi.ro

Advertisements

Related posts

Un senator vrea să oprească grindina în judeţul Iaşi

Ema Roman

Firmele care nu şi-au declarat afacerile vor primi impuneri din oficiu

Redacția

Tramvaiul modernizat la Remar Pașcani ar putea circula din acest an

Redacția
Încarcă...