Cercetătorii ieşeni consultaţi de „Ziarul de Iaşi” susţin că problema transportului vaccinului anti-COVID-19, produs de BioNTech şi Pfizer, nu ar trebui să fie una atât de stringentă, fiindcă majoritatea laboratoarelor de cercetare din ţară ar trebui să aibă posibilitatea de a stoca la temperaturi de -70, -80 de grade Celsius probele cu care lucrează.
Anunţul acestora este cu atât mai important cu cât Marea Britanie a autorizat, pe parcursul zilei de ieri, în procedură de urgenţă, vaccinul produs de BioNTech şi Pfizer, iar reprezentanţii companiei, citaţi de BBC, au explicat că temperatura de -80 de grade Celsius este recomandată pentru a depozita preparatul biologic doar în timpul transportului.
Ulterior, au precizat aceştia, vaccinul poate rezista fără a-şi pierde din proprietăţi până la 5 zile în congelatoare normale, putând a fi administrat ulterior.
„Temperaturile joase sunt, din nefericire pentru noi, un lux, dar asta nu este firesc. Oriunde în lumea civilizată, şi a început recent şi la noi, ar trebui să existe facilităţi utilizate din plin în multe alte segmente de medicină, care folosesc astfel de temperatură scăzute: conservarea de celule stem, de ţesuturi, pentru fertilizarea in vitro, inclusiv a mostrelor ADN şi ARN”, a explicat Florin Zugun, cercetător ştiinţific în cadrul centrului Transcend de la Institutul Regional de Oncologie.
Acesta a explicat că -80 de grade înseamnă, din punct de vedere tehnic, un congelator care ar trebui să fie normă-standard pentru orice laborator mediu medical „într-o lume civilizată”. Iar că astfel de tehnologii nu trebuie să fie doar în centrele universitare, fiindcă vaccinare în masă a populaţiei va însemna să duci vaccinul la populaţie, nu să îi aduci pe toţi în marile aglomeraţii urbane.
„În această pandemie va trebui să luăm astfel de «şocuri» de lipsă a resurselor şi să le transformăm în politici sanitare, pentru că altfel, în mod clar, rămânem în urmă. Ideea este că vaccinurile tradiţionale adesea se conformează cu măsuri ceva mai prietenoase de tip logistic. Noile tehnologii, bazate pe ARN, au o fragilitate mai mare biochimică a materialelor şi au nevoie, deocamdată, de astfel de condiţii mai pretenţioase, dar, repet, nu sunt condiţii ultra-performante”, a mai precizat Florin Zugun.