NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Sport

Exercițiile fizice ar putea contracara efectele lipsei de somn

Nivelurile de activitate fizică egale cu sau peste cantitățile săptămânale recomandate de OMS pot contracara daunele grave asupra sănătății asociate cu calitatea slabă a somnului, sugerează un studiu amplu pe termen lung.

Despre activitatea fizică regulată se știe că ajută la păstrarea sănătății și vitalității pe termen lung, precum și a unei greutăți corporale normale. Somnul odihnitor este un alt element crucial în păstrarea sănătății, atât fizice, cât și mentale. Atât lipsa de activitate fizică regulată, cât și somnul de calitate inferioară sunt asociate independent cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cancer și deces prematur.

Pentru că nu era clar dacă cele două (activitatea fizică și somnul) ar putea exercita un efect combinat asupra sănătății, pentru a afla mai multe despre acest aspect, autorii unui studiu¹ publicat în British Journal of Sports Medicine au analizat informații furnizate de 380.055 bărbați și femei de vârstă mijlocie (vârsta medie de 55 de ani) care erau incluși în studiul Biobank din Marea Britanie. Iată care au fost descoperirile!

Ce legătură este între activitatea fizică și somnul nocturn?

Participanții au furnizat informații despre nivelurile lor normale de activitate fizică săptămânală, măsurate în minute MET. Acestea sunt aproximativ echivalente cu cantitatea de energie (calorii) cheltuită per minut de activitate fizică. De exemplu, 600 de minute MET pe săptămână este echivalentul a 150 de minute de activitate de intensitate moderată sau mai mult de 75 de minute de activitate fizică de intensitate mare pe săptămână.

  

Nivelurile de activitate fizică ale participanților la studiu au fost clasificate în patru categorii, ca: ridicat (1200 sau mai multe MET minute / săptămână); mediu (600 până la mai puțin de 1200 minute MET); sau scăzut (1 până la mai puțin de 600 minute MET) sau zero (cei care nu desfășurau nici o activitate fizică moderată până la viguroasă, în conformitate cu orientările Organizației Mondiale a Sănătății – OMS).

Calitatea somnului a fost clasificată utilizând un scor de somn între 0 și 5 derivat din cronotip (persoanele erau fie „bufniță de noapte”, fie „ciocârlie de dimineață”), durata somnului, insomnie, sforăit și somnolență în timpul zilei. Astfel, putea reieși că pacienții au un somn sănătos (4+); intermediar (2-3) sau de calitate inferioară (0-1). În urma informațiilor furnizate au fost derivate o mulțime de combinații de activitate fizică și tipare de somn.

Sănătatea participanților a fost apoi urmărită pentru o medie de 11 ani până în luna mai a anului 2020 sau până la deces, oricare ar fi fost primul, pentru a evalua riscul lor de deces din orice cauză, precum și din cauza oricărui tip de boli cardiovasculare, în special boală coronariană, accident vascular cerebral, a tuturor tipurilor de cancer și în mod special cancer pulmonar.

În perioada de monitorizare au decedat 15.503 persoane: 4095 de decese au survenit în urma diverselor boli cardiovasculare și 9064 în urma diverselor tipuri de cancer. Dintre acestea, 1932 de persoane au murit din cauza bolilor coronariene, 359 din cauza unui accident vascular cerebral hemoragic, 450 din cauza unui accident vascular cerebral ischemic și 1595 din cauza cancerului pulmonar.

Aproximativ 223.445 (adică 59%) de participanți au fost incluși în grupul cu activitate fizică ridicată; 57.771 (15%) în grupul cu activitate fizică medie și 39.298 (10%) în grupul cu activitate fizică scăzută, iar și 59, 541 (16%) în grupul care nu avea niciun fel de activitate fizică moderată până la viguroasă.

Mai mult de jumătate (56%) dintre participanți au avut un model de somn sănătos, 42% au fost clasificați ca având un somn de calitate intermediară, iar 3% au fost clasificați ca persoane care nu dorm bine deloc.

Mai multe exerciții fizice pot contracara efectele nocive ale unui somn neodihnitor

Participanții mai tineri, de gen feminin, mai slabi, mai bine situați din punct de vedere financiar erau cei care consumau mai multe fructe și legume, își petreceau mai puțin timp așezați, nu aveau probleme de sănătate mentală, nu fumaseră niciodată, nu lucraseră niciodată în schimburi, beau mai puțin alcool și aveau tipare de somn mai sănătoase. Cu cât scorul de somn a fost mai mic, cu atât au fost mai mari riscurile de deces din orice cauză, precum și riscul de deces pe motiv de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral ischemic.

În comparație cu participanții la studiu cu o combinație ridicată de activitate fizică + scor de somn sănătos, cei de la capătul opus al spectrului, care nu aveau deloc activitate fizică moderată până la viguroasă și aveau un somn de calitate slabă au avut și cel mai mare risc de deces din orice cauză (cu 57% mai mare).

Persoanele care nu dormeau bine și nici nu făceau exerciții fizice aveau, de asemenea, cel mai mare risc de deces din cauza oricărui tip de boală cardiovasculară (cu 67% mai mare), din cauza oricărui tip de cancer (cu 45% mai mare) și din cauza cancerului pulmonar (cu 91% mai mare). Nivelurile mai scăzute de activitate fizică au amplificat asocierile nefavorabile dintre somnul tulburat și toate perspectivele asupra sănătății, cu excepția accidentului vascular cerebral.

Acest studiu a fost unul observațional și, ca atare, nu poate stabili cauzalitatea, subliniază cercetătorii. Studiul s-a bazat, de asemenea, pe date auto-raportate, iar informațiile cheie privind tiparele de somn și exercițiile fizice au fost colectate doar la un moment dat și au exclus factori de influență potențiali, cum ar fi tipul locului de muncă și dimensiunea gospodăriei.

Cu toate acestea, cercetătorii concluzionează că nivelurile de activitate fizică la nivelul recomandat de ghidul OMS (600 de minute MET, respectiv 150 de minute de activitate fizică moderată săptămânal) sau peste acest nivel au eliminat majoritatea corelațiilor dăunătoare între somnul de calitate slabă și mortalitate.

Descoperirile dau greutate eforturilor medicilor de a le face cunoscută pacienților atât importanța exercițiilor fizice, cât și a unui somn odihnitor, în încercarea de a menține sau de a îmbunătăți starea generală de sănătate. Deoarece dovezile emergente susțin un efect sinergic al somnului și al activității fizice în ceea ce privește perspectivele asupra sănătății, sunt justificate și alte studii viitoare care vizează concomitent ambele comportamente, concluzionează oamenii de știință.

doc

Advertisements

Related posts

Barcelona face tot posibilul să-l păstreze pe Messi. Argentinianul și clubul au reluat negocierile în această dimineață

Redacția

CSM Pașcani – Șomuz Fălticeni 2-2: Portarul oaspeților a egalat la ultima fază! (VIDEO)

Marius Parteni

CSM Kosarom a pierdut primul amical din acest an, 2-0 în deplasare la Bacău

Răzvan Grecu
Încarcă...