Citesc o carte extraordinară, Professor of Apocalypse,despre Jacob Taubes (1923-1987), personaj fabulos, non-catalogabil, inclasabil, iconoclast, heterodox, spirit eretic, fiu de rabin, el însuși cu studii de rabin și de filosofie, prieten cu Susan Sontag, Cioran, apropiat în final de Carl Schmitt, undeva între un iluminism tragic și un anti-iluminist auto-sfâșiat. A apărut in urma cu o luna la Princeton UP. O lucrare esențială pentru a înțelege nihilismul contemporan. Ioan Petru Culianu, admiratorul lui Hans Jonas, a scris într-un volum coordonat de Taubes pe tema gnosticismului. Agnes Heller l-a cunoscut. Recentul mesaj al istoricului Timothy Snyder către și despre Habermas invedereaza ca sunt momente când liberalismul iluminist trebuie să iasă din cochilia etern jenată. Agnes si Habermas au fost prieteni. Dar ea ar fi subscris la poziția lui Timothy Snyder. Schmitt (deloc favoritul meu, of course) a susținut necesitatea deciziei în clipe cruciale. Avea dreptate. Decizionismul moral este ceea ce l-a inspirat pe Churchill. Decizi pentru că dacă nu decizi, dispari. Nu doar tu, ci și umanitatea.
Vladimir TismaneanuFoto: Hotnews
Extaz apocaliptic, escatologie revoluționară, teologie politică, matrici subiacente, acestea ar fi conceptele esențiale pentru a înțelege metamorfozele gândirii lui Iacob Taubes.
» Citește continuarea pe pagina autorului