Potrivit unei ordonanţe de urgenţă apărută în Monitorul Oficial în decembrie 2012, toţi educatorii şi învăţătorii din România vor trebui să aibă, în următorii şase ani, diplomă de licenţă. Numai acest aspect i-ar putea susţine în a-şi continua funcţiile didactice pe care le ocupă. Ordonanţa a fost publicată în ultimele zile de mandat ale Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei şi a dat peste cap întreg sistemul.
Numai la Iaşi sunt peste 3.000 de educatori şi învăţători, dintre care mai puţin de jumătate au făcut o facultate. Majoritatea celor cu studii superioare sunt tineri, însă cei trecuţi de o anumită vârstă nici nu-şi imaginează cum ar fi să treacă din nou în bancă. „Nu se justifică ca persoanele care se apropie de vârsta pensionării, care se apropie de 50 de ani şi mai mult să se întoarcă spre universitate, în condiţiile în care de multe ori am spus că absolvenţii Şcolii Normale au dovedit de-a lungul timpului competenţă, pregătire serioasă, cunoştinţe temeinice de pedagogie şi didactica disciplinei. Mult mai temeinic s-au făcut lucrurile în Şcoala Normală, decât în colegiile care au apărut mai târziu sau chiar în pregătirea aceasta de tip universitate de scurtă durată”, a atras atenţia Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.
Experienţă vs. studii superioare
Deşi mulţi învăţători de la şcolile bune au făcut, în ultimii ani, o facultate, numărul acestora, alături de cei abia ieşiţi de pe băncile şcolii este de aproape 1.000 – din 2.000. Prea puţini educatori au dorit, însă, continuarea studiilor. „În fiecare clipă dau un examen în faţa copiilor. Fiecare oră a noastră e rezultatul muncii de o viaţă. Nu vreau să jignesc pe nimeni, să spun că ar fi cu mai multă şcoală, dar cu mai puţină pregătire. Mi-aş dori, însă, respect şi pentru mine”, a spus o educatoare în vârstă de 53 de ani.
Din această problemă, n-au cum să rămână nepăsători liderii de sindicat: „Trebuie avut în vedere că această prevedere este aplicabilă, în cea mai mare parte, cadrelor didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu o mare experienţă la catedră. Mai mult, nu au fost avute în vedere costurile financiare semnificative pe care le implică, pentru colegii noştri, urmarea cursurilor unei instituţii de învăţământ superior, în raport cu starea materială a acestora. A obliga educatorii şi învăţătorii să urmeze formele unei instituţii de învăţământ superior considerăm că este o măsură care nu se justifică, deoarece completarea studiilor nu va duce la creşterea performanţei la clasă, mai ales că aceste categorii de personalul didactic au o vastă experienţă”, au pus punctul pe i reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar.
Cu studii superioare, devin profesori
În prezent, Ecaterina Andronescu încearcă să liniştească apele, dar se descurcă mai greu. Aceasta a declarat că educatorii şi învăţătorii nu sunt condiţionaţi de finalizarea cursurilor unei facultăţi. Însă, toţi cei care vor face o facultate în următorii şase ani vor putea progresa de la actuala denumire a funcţiei la statutul de profesor în învăţământul preşcolar, respectiv primar. „Cei care sunt educatori şi învăţători cu Liceul Pedagogic rămân în continuare pe aceste funcţii fără niciun fel de probleme”, a spus fostul ministru al Educaţiei, actual Preşedinte al Comisiei de învăţământ a Senatului. „O atitudine normală şi echilibrată ar presupune ca persoanele intrate în sistem şi persoanele cu o vârstă relativ tânără, spre maturitate, să urmeze aceste studii. Restul să-şi poată încheia activitatea, cu toată preţuirea pentru pregătirea lor, pentru un sistem care exista, care a investit în ei şi, care, de asemenea, a beneficiat de munca, de devotamentul şi de competenţa educatorilor şi învăţătorilor”, a completat şi Camelia Gavrilă, inspector general şcolar.
sursa evenimentul.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
