Simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne marchează, în datina românească, ultima zi a anului vechi şi prima zi a celui nou. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii” sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pune vâsc în case, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug, noroc și trăinicie.
Lista tradiţiilor şi a obiceiurilor româneşti cuprinde, pe lângă mersul cu plugușorul, jocuri cu măşti, alaiuri de urători, teatru popular şi dansuri specifice finalului de an, relatează News.ro.
Pluguşorul este un obicei practicat de români, încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou.
„Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.
» Citește continuarea pe pagina autorului