Când vine vorba de mâncare, românii au tendinţa de a cumpara mult si ieftin. Deseori însă, ieftin înseamnă şi nesănătos. Conform datelor ONU, românii cumpără alimente cu grăsimi în exces. Şi cumpără prea mult. România e pe locul 4 în UE la aprovizionarea calorică medie pe cap de locuitor. În plus, cifrele arată că un român aruncă la gunoi în medie 130 de kilograme de mâncare pe an.
Mulţi dintre români îşi ticsesc coşurile de cumpărături, fără să se mai uite şi pe etichete, la conţinut. În goana după preţul cel mai mic, frigiderele se umplu cu produse ieftine şi nesănătoase, care de multe ori nici nu mai ajung pe masă, ci direct la gunoi.
Români: – Cu toate că sunt singură, cumpăr destul de mult, sigur.
– Se cumpără foarte mult. De cate ori mergu cu soţul să cumpăr ce-mi trebuie, vad cărucioare foarte pline. Cel mai multe sunt cu carne şi grăsime.
Scumpirile din ultima vreme i-au determinat pe oameni să fie mai atenţi la preţ în dauna calităţii.
Costel Stanciu, preşedinte asociaţie consumatori: Caută reduceri făcute de catre marile lanţuri de magazine, dar, din păcate, aceste reduceri sunt realizate asupra mărfurilor cu un nivel calitativ scăzut. Asta înseamnă ca în acele produse alimentare nu regăsim nutrienţii necesari organismului.
Costel Stanciu, preşedinte asociaţie consumator: Alimentele cu un nivel calitativ scăzut au o cantitate mare de grăsimi. Grăsimile sunt mai accesibile pentru producătorii din industria alimentară.
O campanie de informare pe zona aceasta de produse alimentare sănătoase, bogate in nutrienti, ar trebui făcută de către Ministerul Agriculturii.
Consumul haotic de alimente fără aport nutriţional poate duce la probleme serioase de sănătate.
Teodora Popa, medic nutriţionist: Am observat la pacienţii noştri că tendinţa este tot mai mare să consume grăsimi saturate, adică cele nesănătoase. Noi încercăm prin dietele noastre să le aducem pacienţilor la cunostintă şi să-i invatam sa consume grăsimi nesaturate, cele care sunt sănătoase.
Iar cum ce nu mâncăm aruncăm, nu e doar o problemă de sănătate, ci şi una financiară.
continuare pe observatornews.ro