Crede senatorul Varujan Vosganian. “Dacă reuşim să readucem cititorul la carte, înseamnă că am câştigat orice titlu”, declară primarul interimar Mihai Chirica.
Iaşul ar putea rata şi titlul de Capitală Mondială a Cărţii, după ce nu a reuşit nici măcar să prindă finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Senatorul ALDE Varujan Vosganian a criticat activitatea municipalităţii în domeniul promovării culturii, reproşând Primăriei faptul că nu a demarat un program cultural alternativ după ratarea primului obiectiv asumat.“Ministerul Culturii s-a oferit să sprijine un proiect relevant în oraşele care nu au reuşit să intre pe lista scurtă a competiţiei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Este un proiect în care Primăria nu s-a implicat deloc, fiind singurul oraş care nu a venit cu o propunere, în pofida sprijinului pe care Ministerul s-a oferit să-l acorde”, a declarat senatorul.
Acesta a apreciat că principalul favorit pentru titlul de Capitală Mondială a Cărţii este municipiul Cluj-Napoca, care s-a calificat şi în cursa pentru a deveni capitală culturală europeană. “Am cerut de la Erevan (capitala Armeniei, bunicii lui Vosganian fiind emigranţi din această ţară, n.r.) documentaţia pe care au folosit-o ei pentru a deveni capitală mondială a cărţii în 2012 şi am oferit-o municipalităţii. Oraşul polonez Wroclaw este Capitală mondială a cărţii în acest an, iar experienţa lor ne poate fi utilă. Cel mai important competitor al nostru este Clujul, iar dacă pierdem şi acum, nu e bine deloc. Scadenţa pentru depunerea dosarelor de candidatură este sfârşitul lunii mai. Nu am sentimentul că suntem pregătiţi”, a apreciat senatorul.
Programul “Capitala Mondială a Cărţii” a fost lansat de UNESCO în 2001, când oraşul care a primit acest titlu a fost capitala Spaniei, Madrid. Dosarul de candidatură trebuie să cuprindă un program special conceput şi planificat a fi implementat în 2018, cu beneficii pe termen lung pentru comunitate, o estimare a cheltuielilor implicate, strategia de obţinere a fondurilor necesare, evaluarea impactului local, regional, naţional şi internaţional al programului, modalităţile de colaborare cu organizaţiile profesionale ale scriitorilor, editorilor şi librarilor, ca şi o estimare a conformităţii cu principiile libertăţii de exprimare.
Continuarea pe www.ziaruldeiasi.ro
