Toți oamenii care se nasc vor experimenta moartea, iar experții neurologi susțin că survine după încetarea funcțiilor creierului, care înseamnă sfârșitul existenței pentru persoana în cauză. Moartea cerebrală este pierderea permanentă, ireversibilă și completă a funcțiilor creierului de a mai percepe mediul înconjurător prin cele simțuri și de a mai procesa GÂNDURILE, visele și amintirile. Activitatea involuntară necesară pentru a susține viața corpului uman încetează.
Moartea este sfârșitul permanent al tuturor funcțiilor biologice care susțin un organism viu. Nu mai este definită ca un proces ce are loc după oprirea bătăilor inimii ( stop cardiac ) și a respirației, ci în urma pierderii funcțiilor creierului.
În medicina modernă, când este necesară o definiție a momentului morții, medicii și legiștii fac referire la „moartea creierului” pentru a defini o persoană ca fiind moartă. Moartea cerebrală este definită ca pierderea completă și ireversibilă a funcției creierului (inclusiv activitatea involuntară necesară pentru a menține viața, de a mai percepe mediul încojurător sau de „a GÂNDI”).
Dar din cele mai străvechi timpuri, oamenii au crezut că moartea este doar o etapă către o nouă existență.
Când oamenii au început să creadă în „Lumea de Dincolo”
:format(webp):quality(100)/http%3A%2F%2Fgandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F09%2Fshutterstock_1235116162-1280x853.jpg)
Ce știm până acum este că strămoșii noștri arhaici Homo sapiens,
» Citește continuarea pe pagina autorului