Primul caz de botulism la un copil înregistrat în județul Suceava este la o fetiță în vârstă de 7 ani care a mâncat o conservă depozitată în condiții improprii. Este al treilea caz de botulism diagnosticat în județul Suceava în acest an.
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, botulismul este o toxiinfecție alimentară provocată de toxina bacilului botulinic. Aceasta este prezentă în special în carne netratată corespunzător, din acest motiv specialiştii recomandând ca orice bucată de carne să fie tratată termic pentru cel puţin cinci minute la minim 85 de grade Celsius. Afecţiunea este tratată ca fiind o urgenţă medicală pentru că poate pune în pericol viaţa pacientului.
Omul o poate contracta prin ingestia de alimente contaminate, dar şi dacă o rană deschisă ajunge în contact cu sporii bacteriei botulinice. În absenţa unui tratament rapid, infecţia duce la eliberarea unei cantităţi de toxine botulinice care provoacă paralizie, dificultăţi severe de respiraţie şi moarte.
Pe de altă parte, specialiştii atrag atenţia că botulismul poate fi o boală înşelătoare şi care se manifestă prin apariţia unor simptome precum lipsa puterii, vedere încețoșată, stări de oboseală, dificultăți de vorbire. Pacientul rămâne, de obicei, conştient şi nu dezvoltă, în mod normal, stări febrile, precum în alte cazuri de infecţii.
Mai rar, bacteria care poate duce la botulism se poate găsi şi în fructele conservate şi care nu au fost tratate în mod corespunzător.
Ce este botulismul?
Este o intoxicaţie, care apare ca urmare a unei toxine produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecventa mai mica, infectia poate fi produsa si de Clostridium baratii si butyricum. Aceste bacterii sunt anaerobe, gram pozitive si formeaza spori, prin care produc contaminarea. Caracteristica acestor bacterii este ca pot prolifera doar in medii in care nu exista oxigen, iar acest lucru face ca anumite surse de hrana, printre care cele conservate, sa le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsa de aceasta bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Care sunt cauzele şi factorii de risc
Cele mai multe dintre cazurile de botulism apar la copiii cu vârsta sub un an şi sunt rezultatul expunerii acestora la un sol contaminat sau prin consumul de alimente ce pot conţine bacteria. Se ştie ca mierea de albine şi siropul de porumb sunt cele două tipuri de alimente care pot fi contaminate cu spori de Clostridium. Bacteriile respective rezistă, luni de zile sau chiar ani, atunci când ajung în medii neprielnice dezvoltării. Copiii mai mari şi adulţii au mecanisme naturale de apărare, care împiedică dezvoltarea bacteriilor în intestin, înainte ca acestea să elibereze neurotoxina într-o cantitate suficientă pentru declanşarea bolii.
Aproximativ 15% dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care conţin toxina botulinică. Acestea pot fi conservate, preparate în casă sau industrial. Cel mai frecvent, toxina botulinică a fost găsită în conservele care au puţin acid, cum ar fi cele de: sfeclă, spanac, ciuperci şi fasole verde, precum şi în conservele de ton, dar şi în peştele afumat şi sărat, precum şi în produsele din carne: semipreparate precum cârnaţi sau şuncă. Metoda de conservarea a unor alimente, prin adaugarea de ulei la suprafaţa acestora, creează condiţii de anaerobioză, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina botulinică este distrusă prin fierbere timp de 10 minute.
Botulismul, ca urmare a contaminarii unei plăgi, apare în circa 20% dintre toate cazurile de botulism şi se datorează sporilor. Rata de apariţie pentru acest tip de botulism a crescut în ultimii ani, datorită consumului de droguri, deoarece sporii bacteriei se găsesc în pudra de heroina şi cocaină. Botulismul nu se transmite de la persoană la persoană, dar este recomandată evitarea contactului cu fluidele şi secreţiile bolnavilor.
Sunt mai multe tipuri de botulism
Bacteriile botulinice se găsesc în natură, în sol şi sedimente fluviale sau marine. În sine, acestea nu sunt dăunătoare, dar, dacă au un mediu propice, lipsit de oxigen, proliferează şi produc toxine foarte otrăvitoare. Sticlele închise, conservele, solul bătut, noroiul sau, ocazional, corpul uman sunt medii propice pentru dezvoltarea acestor bacterii.
Există 3 tipuri principale de botulism:
- botulismul alimentar – apare atunci când sunt consumate alimente ce conţin toxine, deoarece nu au fost conservate sau gătite corespunzător;
- botulismul prin plagă – se produce atunci când o rană este poarta de intrare pentru bacterii, inclusiv în cazul injectării de droguri în muşchi;
- botulismul infantil – atunci când un copil mai mic de un an primeşte alimente contaminate cu o formă rezistentă, cum ar fi mierea de albine.
Care sunt simptomele
Semnele care anunţă efectele toxinei botulinice sunt diferite. Simptomele botulismului pot apărea la câteva ore de la contaminare sau la zece zile dupa infecţia iniţială. Simptomele botulismului infantil şi alimentar apar rapid, între 12 şi 36 de ore de la consumul de alimente contaminate.
Semnele timpurii ale botulismului infantil includ: constipaţie, dificultăţi de hrănire, salivare abundentă, pleoape căzute, hipotonie musculară, dificultăţi în susţinerea capului, letargie, reflexe pupilare slabe, dificultăţi respiratorii.
Simptomele care pot indica botulismul alimentar pot să apară în câteva ore sau una-două zile de la contaminare, iar în unele cazuri, chiar după mai multe zile. Acestea sunt: greaţă, vomă, scaune diareice sau constipaţie, dureri abdominale intense (doar în cazul botulismului alimentar), dificultăţi motorii, atonie, paralizie a membrelor, vedere înceţoşată, pleoape căzute, oboseală accentuată, incapacitatea controlului muşchilor faciali, probleme respiratorii.
În cazul infecţia se face prin intermediul unei plăgi, simptomele pot să apară la 8-10 zile de la infecţie, iar manifestările sunt similare cu cele neurologice din cazul botulismului alimentar, caracteristice fiind căderea pleoapelor, dificultăţile de respiraţie, incapacitatea de a controla musculatura feţei, dificultăţile locomotorii, prin paralizia nervilor motori, dar lipseşte simptomatologia de tip digestiv.
continuare pe observatornews