NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Eveniment

Arhiepiscopia Iaşilor aniversează 380 de ani de la aducerea moaştelor Sfintei Parascheva

Arhiepiscopia Iaşilor aniversează, pe 12 şi 13 iunie, 380 de ani de la aducerea moaştelor de la Constantinopol a Sfintei Cuvioase Parascheva.

Cu acest prilej, anul acesta, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” se vor săvârşi slujba de Priveghere, în ziua de 12 iunie, şi Sfânta Liturghie, a doua zi, pe 13 iunie.

Totodată, în Sala Gotică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” va avea loc un simpozion şi va fi organizată o expoziţie de cărţi, icoane şi veşminte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Simpozionul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, evenimentele urmând să aibă loc sâmbătă, pe 12 iunie, de la ora 15.00.

La finalul simpozionului va avea loc şi vernisajul expoziţiei realizată de Biblioteca „Dumitru Stăniloae”, Catedrala Mitropolitană şi Centrul Resurrectio, expoziţie care va fi deschisă publicului timp de o săptămână de la vernisaj.

  

Pe lângă evenimentele amintite, Editura Doxologia a Arhiepiscopiei Iaşilor anunţă apariţia a două noi lucrări: „Noi consideraţii referitoare la aducerea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi”, ediţie îngrijită de Bogdan Brânză, şi un mini-album intitulat „380 de ani de la aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Acestea pot fi achiziţionate online, la adresa edituradoxologia.ro, sau de la Librăria Doxologia. În toată această perioadă, credincioşii se pot închina la Sfânta Cuvioasă Parascheva, racla cu sfintele moaşte fiind aşezată în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Istoria aducerii moaştelor la Iaşi

Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi pe 13 iunie 1641, potrivit documentelor istorice fiind aşteptate de domnul Vasile Lupu şi credincioşi la podul Bahluiului, cu lumânări în mână.

Totodată, bisericile din Iaşi au întâmpinat aducerea moaştelor cu sunetele clopotelor, moaştele fiind ulterior purtate pe umeri, în frunte cu mistropolitul Varlaam, de către preoţi după ce au fost preluate de la delegaţii Patriarhiei Ecumenice, Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului.

Moaştele Cuvioasei Paraschiva au fost ulterior aşezate la biserica, pe atunci nouă, cu hramul închinat Sfinţilor Trei Ierarhi, iar de atunci, în fiecare an pe 14 octombrie, creştinii din Moldova şi-au cinstit pentru multă vreme ocrotitoarea.

Una dintre primele minuni atestate istoric este cea de la incendiul din 26 decembrie 1888, când moaştele au scăpat miraculos. Atunciau fost transferate în noua Catedrală Mitropolitană, unde au rămas şi până astăzi.

Totuşi, locul din biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” în care au fost aşezate moaştele în anul 1641 este cinstit şi astăzi printr-un veşmânt al Sfintei care este pus la închinare, dar şi prin moaştele Sfântului Vasile cel Mare, primite în dar de către Domnul Vasile Lupu al Moldovei de la Patriarhul Macarie al Antiohiei.

Minuni ale moaştelor

Una dintre primele minuni ale moaştelor despre care vorbeşte Biserica este cea prin care a scăpat de incendiul din 1888, când învelişurile exterioare s-au topit din cauza căldurii, însă cel de lemn a rămas intact.

Este considerată o minune înfăptuită de Cuvioasa Parashiva şi faptul că, pe perioada războaielor mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se păstrează moaştele, nu a fost atinsă.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial au existat mărturii din partea ostaşilor români şi ruşi că, atunci când frontul se afla în jurul Iaşului, iar ruşii porneau la atac, o femeie de statură uriaşă s-ar fi oprit între cele două tabere, iar ostaşii s-au simţit fără puteri şi nu au mai putut continua lupta.

Tot despre o minune a Cuvioasei se vorbeşte atunci când este amintită seceta din 1947, când, după o procesiune în care au fost scoase moaştele prin satele Moldovei, au apărut nori de ploaie.

În decursul anilor, sute de credincioşi au afirmat că, în urma rugăciunilor de la racla Sfintei, au fost vindecaţi, îndrumaţi în mod miraculos sau li s-au rezolvat problemele în mod minunat. Totodată, se spune că cei care au dorit răul moaştelor, cum ar fi fost cazul în perioada comunistă, s-au îmbolnăvit sau au pătimit într-un fel sau altul.

Este amintit şi un episod în jurul anilor 1950 în care comuniştii ar fi dorit să îngroape moaştele, iar la când au început să sape groapa s-ar fi stârnit furtună, cerul s-a întunecat şi a început să plouă cu gheaţă, urgia liniştindu-se după ce cei care începuseră să sape groapa s-au dus la Mitropolie pentru a se închina moaştelor.

ziaruldeiasi.ro

Advertisements

Related posts

Şezătoare la Mirosloveşti, ca-n vremurile de altădată (Foto)

Ema Roman

25 iunie 2016 – Zi memorabilă pentru 700 de oameni care au demonstrat că MIȘCAREA ÎNSEAMNĂ VIAȚĂ

Teona Gherasim

Sorin Grindeanu: Mâine vom face de urgenta o sedinta de guvern pentru abrogarea OUG de modificare a Codului Penal

Redacția
Încarcă...