NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Comunicate de Presă

Am propus oficial Parlamentului organizarea unei ședințe solemne a camerelor reunite, dedicată împlinirii unui secol de la nașterea Regelui Mihai, ultimul monarh al României (P)

În calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, am propus oficial președinților celor două camere ale Parlamentului, precum și membrilor Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, demararea organizării unei sesiuni solemne dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I, ultimul monarh al țării, care a domnit între 1927 și 1930, precum și între 1940 și 1947.

Am propus ca ședința solemnă să aibă loc luni, 25 octombrie, la exact 100 de ani de la nașterea ultimului Rege al românilor, cu invitarea Președintelui României, a membrilor Guvernului, a foștilor Șefi de stat, a reprezentanților Corpului Diplomatic acreditat la București, a Șefului Casei Regale a României, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și a liderilor celorlalte culte religioase, a reprezentanților Armatei Române și ai Academiei Române.

Forumul suprem al democrației trebuie să acorde atenție constantă promovării politicilor memoriei și a valorilor României autentice. Prin marcarea unui secol de la nașterea ultimului Rege al românilor, Parlamentul va putea astfel să contribuie la procesul esențial de reconciliere cu propriul trecut, de reconfirmare a valorilor și principiilor pe care s-a născut și funcționează democrația românească, dar și de rememorare a celor mai importante momente ale națiunii din ultima sută de ani.  Nu numai istoria contemporană este marcată de personalitatea Regelui Mihai I, ci și evoluția politică a țării în prezent. Mihai I este un simbol al luptei pentru libertate și democrație, al României ca aliat al Occidentului.

Totodată, am amintit liderilor Camerei Deputaților și Senatului că ședința solemnă este și o ocazie de a onora aportul Regelui, esențial, dar puțin cunoscut și apreciat, la căderea dictaturii comuniste, la reconectarea țării la procesele de euroatlantice, dar mai ales la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și integrarea în Uniunea Europeană.  

  

Prin inițiativa de a aminti ziua de naștere a ultimului monarh al României în cadrul unei ședințe solemne, Parlamentul României va avea o contribuție simbolică importantă la cultivarea memoriei naționale și va transmite un mesaj puternic de recunoaștere a rolului pe care l-a avut Regele Mihai în momentele decisive ale istoriei naționale din ultimul secol.

Informații de Background:

Regele Mihai I României (1921-2017) – ultimul Suveran al țării, a fost monarh între 1927-1930 și 1940-1947. A fost cel mai tânăr rege din toată istoria noastră, care a supraviețuit 90 de ani de la propria încoronare, ultimul șef de stat participant efectiv la cel de‑al Doilea Război Mondial, ultimul Suveran al Europei de Est înaintea prăbușirii democrațiilor. Și-a arătat devotamentul față de națiune în momente decisive ale istoriei sale din ultimul secol: în timpul scurtei sale domnii prin actul de la 23 august 1944; cu ocazia loviturii de stat din decembrie 1947, când a fost constrâns să semneze actul de abdicare pentru a evita un masacru la București; în timpul lungului exil prin vocea sa, întruchiparea lumii libere și a luptei pentru adevăr și libertate pentru țara sa; în perioada care a urmat anului 1989, când a solicitat să i se permită revenirea în România pentru a fi alături de românii eliberați de dictatura comunistă; în timpul turneelor de susținere a candidaturii României pentru integrarea în NATO și UE.

Prin Actul înfăptuit la 23 August 1944 – „îmbinare de clarviziune și curaj“, cum îl descria istoricul Șerban Papacostea – Regele Mihai a eliminat dictatura mareșalului Ion Antonescu, a scos țara din alianța cu naziștii, a alăturat România Națiunilor Unite, a reinstaurat democrația  repunând pe rol regimul constituțional din 1923 și a anulat legile rasiale. Astfel, prin ceea ce făcut atunci când a întors armele de partea Aliaților, Mihai I va rămâne în istorie românilor drept cel care a salvat integritatea și statalitatea României, a scurtat frontul hitlerist cu 500 de kilometri și a cruțat sute de mii de vieți omenești. 23 August 1944 rămâne cel mai important act al domniei sale, de Suveran. Până la ruptura de la 1947, Regele a fost un apărător al valorilor democratice, al năzuințelor românești și al drumului european. Prin actul de la 23 august 1944, Mihai I are meritul, recunoscut de istorici, de a fi avut o contribuție fundamentală la reîntregirea țării, prin recuperarea Transilvaniei, consfințită prin Tratatul de Pace de la Paris, semnat între Aliați și statele Axei (1947).

Acțiunea vizionară şi cu adevărat eroică a Regelui Mihai de la 23 august 1944 I‑a adus remarcabila distincție de a fi numit atât Comandor Şef al Legiunii de Merit de către președintele SUA, Harry S. Truman, cât şi de a primi Ordinul Sovietic al Victoriei. Este singurul șef de stat participant activ la cel de-al doilea război mondial și singurul monarh din lume care a fost recunoscut de către ambele puteri globale. Distincția sovietică a fost acordată „pentru actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite într‑un moment când nu exista încă un semn clar al înfrângerii Germaniei“.

În timpul exilului din perioada comunistă și în cei opt care au urmat prăbușirii dictaturii ceaușiste, Mihai I a fost un promotor al idealurilor de democrație, libertate și europenitate al românilor. Regele a vorbit lumii întregi despre abuzurile și fărădelegile regimului comunist, a sensibilizat cancelariile occidentale și a susținut mereu necesitatea ajutorului acordat țării sale și în special cetățenilor ei.

Prin revenirea definitivă în țară în 1997, când a fost posibil pentru Familia Regală să facă acest lucru, Regele Mihai a demonstrat că atașamentul său față de țară și popor sunt de nedestrămat. În timpul exilului său, Regele Mihai I a fost un ambasador excepțional al României libere și a reprezentat spiritul liber și lupta pentru adevăr și libertate cu îndârjire și onoare.

După 1990, prin pledoaria continuă pentru integrarea țării în NATO și Uniunea Europeană, Mihai I a contribuit astfel activ la progresul României și la devenirea noastră. Prin cele două acțiuni diplomatice de anvergură din 1997 și 2001, Regele a realizat turneele pentru susținerea candidaturii noastre pentru Alianța Nord‑Atlantică, o reflectare a prototipului monarhului occidental modern, a omului de stat cu viziune pentru Europa și pentru lumea secolului XXI, cu un comportament public ireproșabil, obiectiv, garantat de neutralitatea sa și de experiența sa istorică și statală. Reflectarea celor douăzeci de ani scurși de la revenirea sa până la trecerea la cele veșnice este o istorie politică a democrației românești și a nașterii acesteia, în care regăsim mereu pe Rege prin conviețuirea cu zbuciumul istoriei, reconcilierea națională, întruchiparea democrației și a libertății, statornicia, sprijinirea temeinică a instituțiilor, a reprezentativității, a constituționalismului și parlamentarismului, o vocație pentru națiune și pentru cetățeni.

Mihai I a depășit prin tot ceea ce a făcut epoca sa, inclusiv statutul său istoric și politic, de rege, de fost șef de stat, de personalitate reprezentativă a exilului și a rezistenței împotriva comunismului, de simbol al luptei pentru democrație și libertate, de întruchipare a celor mai curate valori asociate umanității și spiritului liber, de cel mai înalt reprezentant al regalității și al interbelicului, al valorilor României autentice. Așa cum sublinia istoricul Keith Hitchins, „înţelegerea Regelui Mihai asupra rolului său constituţional, precum şi concepţia sa asupra modelului pe care statul suveran român trebuia să‑l urmeze, au fost evidente în acţiunile pe care le‑a întreprins în august 1944 pentru a răsturna situaţia creată în 1940. Acestea au însemnat recâştigarea locului tradiţional al ţării sale în Europa, ca aliat al Occidentului, şi revenirea României pe calea guvernării parlamentare şi democratice. Astfel, el s‑a întors la ţelurile pe care le‑au urmărit marele său unchi, Regele Carol I, fondatorul Dinastiei, şi fiul şi succesorul acestuia, Regele Ferdinand I. Regele Mihai nu a ezitat să facă schimbarea majoră pe care acele vremuri grele o cereau”.

Regele Mihai I este descendentul familiei regale britanice, ruse și habsburgice, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Principesei Elena a Greciei. El s-a căsătorit cu Ana, Principesă de Bourbon-Parma, cu care a avut cinci fiice, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

Advertisements

Related posts

10 august este astăzi ceea ce au fost mineriadele pentru generațiile anilor ‘90. Există riscul ca cele peste 800 de victime să nu afle niciodată cine au fost făptuitorii! (P)

Redacția

Reprezentant Special Guvern – Guvernul va sprijini acțiuni pentru păstrarea memoriei lui Ion CARAMITRU şi a Flaviei BĂLESCU-COPOSU (P)

Redacția

Planul Național de Redresare și Reziliență, prea complicat pentru Maricel Popa și PSD (P)

Redacția
Încarcă...