NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Local

Agapia, o formă prescurtată a religiei ortodoxe

Agapia mi s-a revelat prin istorie, lumină și culoare, făcându-mă părtaș la emoția autentică…

Creația se hrănește din harul de a se tălmăci pe sine. Energia vitală a Agapiei străbate orice călător, îl răvășește chiar…

Cred că am scris, printre altele, pentru a strânge, la un loc, destine, lumea accesibilă și deschisă a strămoșilor (nu condiția lor de prizonieri ai perspectivelor imprecise). Cine se lipsește, cu totul, de ascendenții săi leapădă și mitologia, un palpit imemorial care face să tresară – să răzbată la suprafață – chipuri, gesturi, cultura, ritualuri, obiceiuri…

Dacă Mănăstirea Văratec se află așezată în inima Moldovei (așa cum afirmau documentele vechi), loc de popas pentru multe personalități ale vremii, Mănăstirea Agapia a constituit  loc  de  refugiu  pentru  săracii  care  ajungeau  pe  meleaguri. Datorită adăposturilor croite de natură, aici și-au petrecut viața mulți pustnici, care au dat nume unor locuri – așa cum este poiana „Serghia” sau „Pahomia”, „Eufrosin” sau „Sihăstria”. Datele păstrate de Agapia arată evoluția întregii zone. Începând cu anii 1527-1546, sunt documente care atestă ridicarea „Agapiei vechi” de Petru Rareș[1]. După încercările din secolul al XVII-lea[2], Agapia a avut de suferit, fiind prădată și arsă[3] pe timpul ,,Eteriei”…

Atunci când rostim Agapia, nu putem să rătăcim amintirea lui Nicolae Grigorescu; poate că nimeni altul nu ar fi reușit mai bine decât el să surprindă, atât de plastic și de expresiv, lecția  probității religioase. M-au atins câteva sonorități sculpturale[4], dar totul nu găsea relevanță în fața mesajului care se degaja din epicul închipuirii artistului român; în pictură izvorăște cântec de heruvimi, chiar dacă – în afara bisericii – siluete păduroase orânduiesc ceva obișnuit. Între 1859-1862mănăstirea a fost reparată și pictată de Nicolae Grigorescu. Faptul că, în multe documente[5] abundă referiri atât la sat cat și la locuitorii  săi, trădează ,,silueta” Agapiei – devenită așezare în strânsă legătură cu mănăstirea și care își va păstra importanța între satele țării, prin faima lăcașului de cult

[1] Și nu de Petru Șchiopul – așa cum specifică alte surse…

[2] Mănăstirile Agapia și Văratec au fost expuse năvălirii barbarilor și turcilor. În Viața Lui Cantemir, Ion Neculce arăta că, între 1689-1693, când au năvălit leșii în țară, ei lăsau, la întoarcere, oști în cetatea Neamț, Secu, Agapia și Hangu…

[3] După cum ne spune inscripția existentă chiar deasupra ușii bisericii mari din mănăstire…

[4] Se spune că, în vremea bătrânei Helade, prin zori, cântau statuile de pe țărmurile Mării Egee, mângâiate de razele Soarelui…

[5] Zona încântătoare a atras multe personalități, regăsindu-se prin fereastra limpede deschisă de operele clasicilor literaturii noastre: Delavrancea, Vlahuță, Caragiale, Hașdeu (cu fiica sa, Iulia), frații Alexandru și lonel Teodoreanu, Garabet lbraileanu, Cezar Petrescu, Alexandru Philippide. Casele în care au locuit se află, și astăzi, la adăpost în Mănăstirea Agapia

radioiasi.ro

Advertisements

Related posts

Incendiu în această seară pe strada Moldovei de la o tigaie uitată pe foc! (VIDEO)

Răzvan Grecu

Mobilizare extraordinară a ieșenilor pentru a ajuta Spitalul de Boli Infecțioase

Redacția

Ajunul Crăciunului. Tradiţii creştine. Vestea Naşterii Domnului

Redacția
Încarcă...