RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Administrație

Administratorul public, un tip de care primarii din județ nici nu vor să audă

Modernizarea administraţiei publice româneşti este unul dintre obiectivele majore declarate ale Guvernelor ce s-au succedat în ultimii ani. În vederea atingerii acestui deziderat, au fost întreprinse diverse acţiuni, de la modificări legislative până la proiecte de încurajare a schimbării, mai ales la nivel local.

 

  

Un exemplu în acest sens a fost proiectul derulat în anii trecuţi, prin care s-a încercat promovarea funcţiei administratorului public, reglementată de Legea 215/2001. Prin Legea 286/2006 a fost introdusă funcţia de administrator public şi în legislaţia naţională.

Inspirată din modelul american al city managerului (aceasta fiind şi denumirea iniţială a funcţiei), aceasta îşi propune să crească profesionalismul la nivelul administraţiei publice locale din România şi să asigure separarea palierului politic de cel administrativ.
La mâna primarului

Potrivit Legii 286/2006, „la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune Consiliului Local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.”

În judeţul Iaşi, Cosmin Coman a intrat în istoria oraşului, la începutul anului 2005, ca primul administrator public, în timpul mandatului fostului primar Gheorghe Nichita. Ulterior, după ce acesta a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe, Nichita l-a învestit în funcţie pe Mihai Chirica, actualul primar al municipiului Iaşi, pe atunci directorul tehnic al Primăriei. După ce a preluat funcţia de city manager, Chirica s-a ocupat, practic, de administrarea oraşului reşedinţă de judeţ. Deşi a fost mâna dreaptă a lui Gheorghe Nichita, Mihai Chirica a devenit cunoscut abia după izbucnirea scandalului „Amanta”. De atunci, actualul primar al Iaşului a preluat frâiele Primăriei.

În momentul de faţă, după cum au declarat reprezentanţii instituţiei ieşene, postul de administrator public al oraşului nu este ocupat.

Primarii nu cred că administratorul public poate genera efectiv o schimbare

Aspectul care probabil apropie cel mai mult administratorul public din România de city managerul american este caracterul opţional al acestora şi libertatea celor care doresc să implementeze funcţia de a hotărî asupra competenţelor şi atribuţiilor pe care doresc să le plaseze în sarcina managerului (flexibilitatea).

Atât în Statele Unite, cât şi în România, funcţia este una opţională, nicio unitate administrativ teritorială nefiind obligată a o adopta. În Statele Unite caracterul opţional poate fi corelat cu tradiţia istorică de autonomie locală ce caracterizează administraţia americană, în timp ce în România caracterul opţional poate fi corelat cu aspecte de oportunitate şi chiar constituţionalitate .

În comunele din judeţul Iaşi, mulţi dintre primari au spus că nu vor avea prea curând o iniţiativă de a desemna un administrator public.

În opinia lor, şansele ca administratorul public să genereze efectiv o schimbare scad semnificativ, întrucât iniţiativele provin, de regulă, din partea decidenţilor locali, adică de acolo de unde există voinţa politică şi administrativă, şi de unde se resimte nevoia în acest sens.

Mai mult de atât, cum multe comune din zona Moldovei au probleme cu resursele financiare, abia îşi pot plăti angajaţii existenţi. Entuziasmate de cadrul legal (care le-a permis să îşi majoreze salariile în anul 2017), multe autorităţi locale întâmpină acum dificultăţi. Astfel, în cazul comunei Horleşti, nici vorbă de a angaja un administrator public, în contextul în care primăria are un buget mic, din care trebuie să acopere salariile funcţionarilor. „Nu avem şi nici nu ne dorim administrator public. La noi, peste 70% din bugetul local îl dăm pe salarii. Bugetul nu mai suportă plăţi”, a spus primarul Mihai Cadar.

În ceea ce priveşte oraşul Târgu Frumos, primarul Ionel Vatamanu a menţionat că a avut ocupat, în anii trecuţi, postul de administrator public, însă pentru o scurtă perioadă de timp, întrucât respectiva persoană a atins vârsta standard de pensionare. „Am avut la primul mandat un administrator public, dar nu a o ocupat foarte mult această funcţie, deoarece s-a pensionat. Acum ne ocupăm singuri de probleme şi rezolvăm provocările…”, a spus primarul.

Referindu-se la faptul că deţinătorului acestei funcţii, în baza unui contract de management, i se pot delega conducerile diferitelor servicii, ba chiar şi statutul de ordonator de credite (adică efectuarea de cheltuirea de bani publici), primarul comunei Schitu Duca, Mihai Mihalache, a spus că, în acest caz, „primarul poate să plece acasă”. „Nu m-aş lăsa pe mâinile unui administrator public. În plus, mi se pare o funcţie fără rost. Ce să administreze el? Iniţiatorul proiectelor de hotărâre mi se pare corect şi normal să fie primarul, că el este ales. De-ar avea viceprimarul de treabă! Să mai dau nişte bani în plus? Nu dau, că nu mi se pare necesar. Dacă ar mai fi şi ordonator de credite, cum spune legea că ar putea fi, păi… primarul poate să plece acasă. Cât voi fi eu primarul comunei Schitu Duca nu va fi niciun administrator public, gestionez eu activitatea, că mă pricep”, a afirmat Mihalache.

Sunt puţine primării care îşi permit să aibă oameni în astfel de funcţii

În schimb, în comuna Cristeşti, primarul Constantin Bolohan şi-a angajat un administrator public de la sfârşitul anului trecut, după spusele acestuia. Bolohan susţine că relaţia administratorului public cu primarul este una primordială, atât din perspectiva stabilităţii sale în funcţie, cât şi prin prisma ansamblului atribuţiilor pe care acesta le exercită la nivel local. „I-am dat diferite atribuţii. Răspunde de proiecte, de verificarea construcţiilor şi a drumurilor… Îşi face treabă, unde nu poate, mai intervin eu, dar trebuie să lucreze, că de asta ia banii. Un motiv principal pentru care am luat un administrator public este acela că viceprimarul nu arată un interes foarte mare pentru comună. Oricum, eu duc munca în spate, că am experienţă după atâţia ani de zile”, a spus primarul Constantin Bolohan.

Primarul comunei Rediu, Vasile Haidău, a declarat că nu se impune o asemenea funcţie, în contextul în care Primăria se confruntă cu o criză acută de bani. Nici primarul comunei Dobrovăţ, Cătălin Martinuş, nu are un administrator public angajat, acesta considerând că sunt puţine primării care îşi permit să aibă oameni în astfel de funcţii, în general cele mari.

În ceea ce priveşte comuna Plugari, primarul Paul Mursa spune că instituţia pe care o conduce nu are un administrator public, însă există posibilitatea ca, pe viitor, să scoată la concurs o astfel de funcţie.

 sursa www.ziarulevenimentul.ro

 

Related posts

Primăria Stolniceni Prăjescu plantează 2000 de puieți în satul Cozmești

Oana Cordoneanu

RAGCL a rămas blocată cu sistemul de termoficare.Municipalitatea amână să-l preia în administrare!

Răzvan Grecu

Prognoza meteo: Ce vreme se anunţă în weekend, cât de frig se face. Ce ne aşteaptă la iarnă

Redacția
Încarcă...