RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

285 de ONG-uri cer completarea Legii privind unele măsuri de ocrotire pentru pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale

285 de ONG-uri ale părinților persoanelor cu dizabilități și din domeniul dizabilității, grupate în opt federații, au solicitat Primului Ministru – Nicolae Ciucă și Ministrului Justiției – Cătălin Predoiu organizarea de urgență a uneia sau mai multor sesiuni de informare a părinților persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, precum și pentru persoanele cu dizabilități însele, pentru a răspunde tuturor îngrijorărilor și întrebărilor legitime ale acestora, legate de actualul proiect de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru unele persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Semnatarii doresc eliminarea situațiilor care ar putea expune persoanele cu dizabilități intelectuale unor abuzuri, precum și continuarea consultării cu părinții persoanelor cu dizabilități și cu ONG-urile care le reprezintă interesele, până la clarificarea tuturor aspectelor neclare/interpretabile.

„Semnatarii solicitării, FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România, FEDRA – Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist, ROTSA – Rețeaua Organizațiilor în Autism și Federația Organizaţiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități apreciază necesitatea și utilitatea pe care o are proiectul de act normativ recent avizat. Dar pentru că în forma actuală a legii, nu toate aspectele reglementate sunt clare şi fără echivoc, părinții și ONG-urile din dizabilitate anticipează un posibil efect negativ asupra aplicării acestei legi în practică, existând riscul unor decizii arbitrare și neoferirea ocrotirii dorite pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Semnatarii doresc eliminarea situațiilor care ar putea expune persoanele cu dizabilități intelectuale unor abuzuri, precum și continuarea consultării cu părinții persoanelor cu dizabilități și cu ONG-urile care le reprezintă interesele, până la clarificarea tuturor aspectelor neclare/interpretabile.

  

Menționăm că:
· în perioada 2011-2020, 46.000 de cauze au fost soluționate cu decizii de punere sub interdicție, iar în prezent, pe rolul instanțelor există aproximativ 4.500 cauze cu același obiect.
· pe parcursul anului 2021, aproximativ 3.000 de copii cu certificat de încadrare în grad de handicap grav vor împlini 18 ani și mare parte dintre aceștia sau aparținătorii lor, se vor îndrepta către instanțe, cu solicitarea acordarii unei forme de ocrotire pentru adultul cu dizabilități.
«Nimic pentru noi, fără noi» nu s-a respectat total, în realizarea acestei legi.
Precizăm că în urma emiterii de către CCR a Deciziei 601/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 164 din Codul Civil, privind punerea sub interdicție pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, Guvernul României trebuia să modifice Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în 45 de zile.

Procesul de lucru a fost mai îndelungat și din acest motiv, un mare număr de persoane adulte cu dizabilități intelectuale grave sunt lipsite de reprezentare legală și deci și de unele drepturi conferite de Legea nr. 448/2006 privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.

Prin Decizia nr. 357 din 14 iunie 2021 a Primului Ministru, prezența în grupul de lucru pe această lege a ONG-uri de părinți și din domeniul dizabilității nu era clar precizată ca fiind obligatorie pentru autorități.

Așadar, încă din faza conceperii acestui act normativ, o parte dintre semnatari au solicitat în scris să fie consultați asupra modului în care se realizează această lege, fără a obține această permisiune.

Cei care nu au fost acceptați în grupul de lucru au făcut o sumă de observații și le-au transmis prin membrii grupului de lucru. Unele au fost acceptate, altele ignorate, iar la final în 29 iulie 2021 a rezultat documentul care a fost pus în consultare publică.

Așteptarea ONG-uri de părinți și din domeniul dizabilității era ca în urma consultării publice din luna iulie să existe un dialog cu asociațiile de părinți și celelalte ONG-uri care lucrează cu persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Nu s-a întâmplat așa, ba chiar actul normativ avizat de Guvern are un conținut diferit față de textul publicat pe site în luna iulie, cu modificări pe alocuri substanțiale, de fond.

În 9 decembrie 2021 a apărut de pe circuitul decizional, cu solicitare de avizare rapidă (de azi pe mâine), un proiect de lege care conţine multe diferențe față de actul normativ pus în dezbatere publică.

Atât urgența avizării și surpriza modificărilor nediscutate în grupul de lucru din care au făcut parte și ONG-urile și părinții persoanelor cu dizabilități intelectuale au atras atenția asupra acestui act normativ și au creat o mare nemulțumire din partea acestora, pentru că la mijloc e viitorul celor pentru care acești părinți și-au sacrificat viața.

În 10 decembrie 2021 în ședința de Guvern a fost avizat proiectul de act normativ. O reformă de amploare nu se poate face pe un text insuficient explicat sau neclar și incomplet ONG-uri de părinți și din domeniul dizabilității doresc protecția eficientă a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale și respectarea drepturilor lor fundamentale.

O reformă de asemenea amploare, care implică mai multe nivele de decizie ale autorităților administrative și judecătorești și care are un impact major asupra vieții persoanelor cu dizabilități intelectuale și a familiilor lor, nu are șanse de reușită dacă nu este făcută în parteneriat cu organizațiile acestora și nu este pregătită în detaliu.

Îngrijorările sunt legate cu precădere de perioada de tranziție, până se creează și se pune la punct un nou cadru instituțional generat de această legislație, dar și de modul în care va fi modificată legislația subsecventă necesară pentru a susține aceste modificări și nu în ultimul rând, pregătirea necesară a profesioniștilor care să facă evaluarea persoanei asupra căreia se instituie o măsură de protecție.

Cu spun părinții?

Părinții nu sunt neapărat juriști dar tot vor să știe ce se va întâmpla cu omul pe care l-au adus pe lume și l-au îngrijit toată viața, după ce ei nu vor mai fi. Ba e normal să aibă și un cuvânt greu de sus. Așa stând lucrurile, chiar dacă e o modificare a Codului Civil, textul de lege trebuie înțeles și/sau explicat.

«Sunt mama unei minunate adolescente cu dizabilitati, Ioana. După împlinirea vârstei de 18 ani, pentru ca Ioana are o capacitate de exercițiu restrânsă, am fost nevoită sa cer în instanță o măsura de ocrotire. Astfel ca Ioana, ca mii de adulți cu dizabilități asemenea ei din România, a beneficiat de masura punerii sub interdictie. Aceasta măsura mai este numită ”moarte civilă”- adică persoana cu dizabilitati nu mai are nici un drept civil, ea există doar cu numele, pe documente! Vreau să am certitudinea că, atunci când eu voi trece în neființă sau cand voi deveni prea neputincioasă să am grijă de mine și de fiica mea, să existe o lege justă, care să prevadă măsuri de protectie realiste pentru Ioana. Convenția Internațională pentru drepturile persoanelor cu dizabilități specifica clar ”NIMIC PENTRU NOI, FĂRĂ NOI!”, referindu-se la persoanele cu dizabilitati intelectuale și psihosociale.» (Daniela Coman, mama Ioanei)


«Am fost extrem de bucuroasă când am aflat că Ministerul Justiției a început demersul legislativ, care vizează punerea de acord a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil ( punerea sub interdicție a persoanelor cu dizabilități). O urmăream de ceva timp pe Laila Onu, care începuse unele demersuri în urmă cu zece ani. Deși nu m-am implicat activ, am primit mereu informații prin intermediul federațiilor care au participat direct. Îmi doresc, pentru copilul meu o măsură de ocrotire adecvată nivelului de dezvoltare intelectuală și care să-i asigure respectarea deciziilor, intereselor și a tuturor drepturilor fundamentale. Îmi doresc ca persoanele cu dizabilități și părinții lor sa fie consultați în acest proiect legislativ care va avea un impact deosebit asupra vieții acestora.»(Carmen Ghercă, mama lui Robert)

Aceștia încheie scrisoarea adresată primului ministru și ministrului justiției astfel:

«Vă cerem insistent să acționăm împreună pentru a ne asigura că eliminăm toate ambiguităţile și completăm actul normativ cu prevederi care să ne garanteze că persoanele adulte cu dizabilități intelectuale și psihosociale nu vor risca, în situația în care vor rămâne fără protecția familiei, să fie deposedată de bunurile lor și să ajungă captive în centre de îngrijire nepotrivite pentru ele. Dorim, de asemenea, să ne asigurăm că actualul act normativ reprezintă o protecție reală în fața riscului ca persoana cu dizabilitate să fie deservită de terțe persoane care nu au calificarea, cunoștințele sau atitudinile potrivite pentru a-i respecta deciziile, interesele și drepturile fundamentale.»

Sperăm că Guvernul României, care le-a transmis deseori prin ocupanții posturilor de prim rang în stat, atâtea cuvinte de suport, vor dori concret să îi sprijine pe acești părinți și persoanele cu dizabilități și că parlamentarii la care va ajunge această lege vor avea deschiderea spre dialog și analiză pe care semnatarii scrisorii o așteaptă, pentru a fi îmbunătățită Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru unele persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Își asumă acest document:
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale- 44 ONG-uri dintre
care 23 în domeniul dizabilității
CNDR- Consiliul Național al Dizabilității din România- 26 membri, prin filiale și sucursale
membrii noștri reprezintă peste 300 000 de persoane cu dizabilități
FEDRA- Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist19 ONG-uri ale părinților copiilor cu TSA și care reprezintă aproximativ 2000 de persoane cu
dizabilități
ROTSA- Rețeaua Organizațiilor în Autism – 86 ONG-uri membre, însemnând 4000 de persoane
cu dizabilități reprezentate
Federatia Incluziune- 20 ONG-uri membre
Federația Dizabnet – 50 ONG-uri membri
însemnând peste 500 de persoane cu dizabilități reprezentate
Federatia de părinți Sindrom Down România – 21 ONG-uri membri”, transmite Federatia Organizatiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale.

tele m

Related posts

Abilități și cunoștințe: De ce unele persoane se subestimează, iar altele se supraestimează?

Redacția

30 de români, expulzați din Marea Britanie după Brexit: „Ne-au trimis înapoi în ţară, trebuie să ne apucăm de furat, muncă nu avem”

Redacția

Pedepsele pentru traficul de persoane și pornografia infantilă ar putea crește. Proiect de lege în Parlament

Redacția
Încarcă...