O mică răscoală se stîrnește în mintea fiecăruia atunci cînd se gîndește la ce înseamnă familia tradițională. Pentru cei mai mulți, definiția ține de genul membrilor familiei, iar nu de valorile ce se pitesc temătoare în subsidiar.
Din punct de vedere psihologic, definiția familiei este tot atît de abstractă pe cît sînt și termenii iubire, libertate, fericire. Toate aceste cuvinte convențional alese diferă ca senzație în corp și în minte de la om la om. Tot așa și familia, la nivel emoțional, poate însemna altceva pentru fiecare în parte. Familia din acte poate fi diametral opusă familiei din suflet.
Relațiile umane sînt atît de complexe, iar oamenii atît de diferiți, încît comunicarea poate să nu fie cea mai bună între membrii unei familii, dar excelentă în cadrul social al prietenilor. Dacă am privi lucrurile din această perspectivă, nu am mai eticheta drept ciudat omul care simte că familia lui este formată din cercul de prieteni sau poate din simpla prezență a animalului de companie. Asta nu înseamnă că ne renegăm originile, părinții sau strămoșii. Ei sînt și vor fi mereu parte din noi. Ce facem este să ne lăsăm spiritul liber să simtă și să aleagă dinamica relațională cea mai potrivită.
Pentru mine, familia tradițională reprezintă acea relație funcțională dintre mai mulți indivizi ce împărtășesc valori comune, se respectă și se iubesc cu adevărat, necondiționat.
Articol integral pe www.dilemaveche.ro