24092018Mon
Last updateMon, 24 Sep 2018 9am



Un bărbat din comuna A.I.Cuza doarme cu Siretul la uşă. Autorităţile dorm şi ele

Dacă Insula Belina ar fi fost pe Siret sau dacă fondurile pentru pensiile speciale ale parlamentarilor ar fi fost stivuite pe malul stâng al râului amintit, în localitatea Al.I. Cuza din comuna ieşeană cu acelaşi nume, alta ar fi fost situaţia în curtea lui Petru Lazăr.

Din nefericire sau din păcate, satul de la capătul judeţului Iaşi nu are nicio „atracţie“ de acest fel, iar localnicul amintit e un om obişnuit. Ieşeanul aşteaptă de mai bine de opt ani ca autorităţile să intervină înainte ca Siretul să-i ia casa.

Anul trecut, malul se afla la mai bine de 10 metri de o anexă din gospodărie. Apele învolburate, umflate de ploile din ultimele zile, l-au erodat, ajungând ieri după-amiază la nici doi metri de anexa respectivă. Pe Petru Lazăr l-am găsit ieri demontând, împreună cu ajutoare de la Primărie, construcţia respectivă. Între anexă şi casa de locuit sunt însă doar cinci metri.

„Noaptea trecută am dormit cum am dormit, cu toate bubuiturile care se aud, dar în noaptea asta nu mai pot să stau aici“, ne-a declarat el, resemnat. Zgomotele la care s-a referit sunt provocate de căderea în apă a bucăţilor din malul stâng. Malul drept e complet inundat. Siretul face o meandră în dreptul curţii lui Lazăr, o buclă caracteristică râurilor care curg în zone joase (şes, câmpie).

La fel şi Prutul. Apele lărgesc tot mai mult bucla, săpând în punctele de cotitură, până când reuşesc să „scurtcircuiteze“ limba de pământ creată. Aceasta este şi soluţia ce urmează să fie aplicată în dreptul localităţii ieşene: săparea unui canal care să redirec­ţioneze apele din meandră. Doar că alte „meandre“ stau în calea acestei rezolvări - cele birocratice.

Până la Guvern te mănâncă Siretul

Demersurile au început de mai mulţi ani, etapele fiind consemnate de ziarul nostru pe măsură ce autorităţile de la Bucureşti făceau un pas mic şi când Siretul rupea o bucată mare din mal.

„În cel mai scurt timp va fi promovată o hotărâre de guvern prin care lucrarea va fi declarată de utilitate publică, în vederea exproprierii unei suprafeţe de 2,2 hectare, necesară lucrărilor. Procedura de expropriere se va aplica foarte repede. Cel mai târziu luna viitoare am putea avea toate avi­ze­le necesare“, declara, în septembrie 2014, prefectul de atunci, Dan Cârlan.

În cursul ultimilor 40 de ani, Siretul s-a deplasat spre est cu 300 de metri, iar în 2010 vecinii lui Lazăr şi-au văzut casa prăbuşindu-se în albia râului. În 2014, a fost fixat şi costul lucrărilor: 28 milioane de lei. Banii s-au tot „rostogolit“ an de an în bugetul Administraţiei Bazinale de Apă Bacău, după cum ne-au confirmat Petru Dascălu, directorul Sistemului Hidrotehnic Independent Paşcani, şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Ambii au evaluat situaţia la faţa locului - şeful CJ, încă de vineri, iar directorul de la Ape-Siret, pe tot parcursul zilei de ieri.

Petru Dascălu a explicat că documentaţia s-a blocat la Ministerul de Finanţe, iar Maricel Popa a precizat că primarii din Al.I. Cuza şi din Hălăuceşti au trebuit să umble după proprietarii terenului pe care trebuie să fie săpat canalul salvator.

Ar fi vorba de nouă moştenitori, dintre care doi sunt greu de găsit, nefiind în ţară. Şeful CJ a adăugat că, fără notificarea de expropriere şi despăgubire a acestora, Ministerul Finanţelor nu poate aviza hotărârea de guvern de expropriere, astfel încât lucrările - care nu se pot desfăşura pe un teren privat - să poată începe.

Articolul integral pe www.ziaruldeiasi.ro

video

 

Add comment

Comentariile care conțin obscenități, atacuri la persoană sau mesaje nepotrivite nu vor fi publicate. În cazul în care unele comentarii injurioase trec de filtrul automat vă rugăm să raportați comentariul prin butonul de sub acesta.

Casino gbetting.co.uk/casino reviews and sign up bonuses.